17 definiții pentru paznic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÁZNIC, paznici, s. m. 1. Cel care păzește; păzitor, strajă, gardian. 2. (Înv.) Membru al consiliului comunal însărcinat cu strângerea impozitelor. – Pază + suf. -nic.

PÁZNIC, paznici, s. m. 1. Cel care păzește; păzitor, strajă, gardian. 2. (Înv.) Membru al consiliului comunal însărcinat cu strângerea impozitelor. – Pază + suf. -nic.

paznic2, ~ă [At: CORESI, EV. 442 / Pl: ~ici, ~ice, (reg) ~năci / E: pază + -nic] 1 smf Persoană sau ființă care are sarcina de a păzi pe cineva sau ceva Si: navectăr, pazvan, păzitor, strajă, străjer. 2 smf (Rar) Persoană care observă ce face cineva, care iscodește, spionează. 3 sm Membru al consiliului comunal care era însărcinat cu strângerea impozitelor. 4 sn (Reg) Arătător de ceas.

paznic1 sn [At: ANTIPA, P. 442 / A: nct / Pl: ~ce / E: rs пазник „scobitură”] (Pes; Olt) Deschizătură făcută la marginea laterală a oriei Si: (reg) ghizdă.

PÁZNIC, paznici, s. m. 1. Cel care păzește; păzitor, strajă, gardian. Se apropia timpul să plece la datoria lui de paznic de noapte. C. PETRESCU, A. 447. Porunci ca paznicii să se puie să prinză pe hoți. ISPIRESCU, L. 72. Obloanele se-nchid, lumînările se stîng, paznicii de noapte trec. EMINESCU, N. 51. 2. (Învechit) Membru al consiliului comunal (ajutor de primar sau încasator de impozite). Vornicul Nica Petricăi, cu paznicul, vătămanul și cîțiva nespălați de mazili se purtau printre oameni de colo pînă colo. CREANGĂ, A. 8.

PÁZNIC ~ci m. Persoană care are sarcina de a păzi ceva. /pază + suf. ~nic

paznic m. Mold. scoaba dogarului și dulgherului. [Rus. PAZNIKŬ, din PAZŬ, scobitură].

2) páznic n., pl. e (rus. paznik, d. paz, scobitură lungă). Mold. Dalta dogaruluĭ. V. pasnic 2.

1) páznic m. (d. pază și suf. slav -nic). Gardian, păzitor (la spital, cimitir, închisoare). – Se poate zice și fem. páznică, pl. e. V. santinelă și pasnic 1.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PÁZNIC s. 1. pază, păzitor, strajă, străjer, (astăzi rar) priveghetor, (Mold.) sotnic, (înv.) prevegheu, pristav, priveghi, strajnic, străjuitor, veghe, veghetor. (E ~ pe câmp.) 2. v. gardian.

PAZNIC s. 1. pază, păzitor, strajă, străjer, (astăzi rar) priveghetor, (Mold.) sotnic, (înv.) prevegheu, pristav, priveghi, strajnic, străjuitor, veghe, veghetor. (E ~ pe cîmp.) 2. gardian, păzitor, (ieșit din uz) gardist, (germanism reg.) vehter. (De profesie ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

páznic, páznice, s.m. (reg.) 1. scoaba dogarului și dulgherului. 2. deschizătură făcută la marginea laterală a osiei (a plasei de prins pește).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a pune lupul paznic / păstor la oi expr. (pop.) a lăsa ceva sau pe cineva în grija celui ce-i poate face rău.

Intrare: paznic
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paznic
  • paznicul
  • paznicu‑
plural
  • paznici
  • paznicii
genitiv-dativ singular
  • paznic
  • paznicului
plural
  • paznici
  • paznicilor
vocativ singular
  • paznicule
  • paznice
plural
  • paznicilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

paznic, paznicisubstantiv masculin
paznică, paznicesubstantiv feminin

  • 1. Cel care păzește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se apropia timpul să plece la datoria lui de paznic de noapte. C. PETRESCU, A. 447. DLRLC
    • format_quote Porunci ca paznicii să se puie să prinză pe hoți. ISPIRESCU, L. 72. DLRLC
    • format_quote Obloanele se-nchid, lumînările se stîng, paznicii de noapte trec. EMINESCU, N. 51. DLRLC
  • 2. învechit Membru al consiliului comunal însărcinat cu strângerea impozitelor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vornicul Nica Petricăi, cu paznicul, vătămanul și cîțiva nespălați de mazili se purtau printre oameni de colo pînă colo. CREANGĂ, A. 8. DLRLC
etimologie:
  • Pază + sufix -nic. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.