9 definiții pentru pendulare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PENDULARE, pendulări, s. f. Acțiunea de a pendula și rezultatul ei; oscilație a unui pendul sau a unui obiect asemănător cu un pendul față de poziția de echilibru; legănare. ♦ Variație lentă, oscilantă a valorii unei mărimi în jurul unei valori medii sau al unei valori de referință. ♦ Fig. Trecere (periodică) de la o stare la alta. – V. pendula.

PENDULARE, pendulări, s. f. Acțiunea de a pendula și rezultatul ei; oscilație a unui pendul sau a unui obiect asemănător cu un pendul față de poziția de echilibru; legănare. ♦ Variație lentă, oscilantă a valorii unei mărimi în jurul unei valori medii sau al unei valori de referință. ♦ Fig. Trecere (periodică) de la o stare la alta. – V. pendula.

pendulare sf [At: IBRĂILEANU, A. 123 / Pl: ~lări / E: pendula] 1 Oscilație a unui pendul (3) sau a unui obiect asemănător cu un pendul față de poziția de echilibru. 2 (Pgn) Legănare a unei persoane. 3 Variație lentă, oscilantă a valorii unei mărimi în jurul unei valori medii sau al unei valori de referință. 4 (Fig) Trecere periodică dintr-un loc într-altul a unei populații Si: fluctuație. 5 (Fig) Trecere bruscă și periodică de la o stare la alta și invers. 6 (Fig) Trecere frecventă a unei persoane de la o stare la alta. 7 (Fig) Imposibilitate a unei persoane de a lua o hotărâre.

PENDULARE, pendulări, s. f. Faptul de a pendula; oscilația unui pendul (sau a unui obiect asemănător cu un pendul) față de poziția de echilibru; balansare, oscilare. Pendularea [scrînciobului] s-a micșorat. IBRĂILEANU, A. 123.

PENDULARE s.f. Acțiunea de a pendula și rezultatul ei; oscilare. [< pendula].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pendulare s. f., g.-d. art. pendulării; pl. pendulări

pendulare s. f., g.-d. art. pendulării; pl. pendulări

pendulare s. f., g.-d. art. pendulării; pl. pendulări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PENDULARE s. balans, balansare, clătinare, legănare, oscilare, oscilație.

Intrare: pendulare
pendulare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pendulare
  • pendularea
plural
  • pendulări
  • pendulările
genitiv-dativ singular
  • pendulări
  • pendulării
plural
  • pendulări
  • pendulărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pendulare, pendulărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a pendula și rezultatul ei; oscilație a unui pendul sau a unui obiect asemănător cu un pendul față de poziția de echilibru. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Pendularea [scrânciobului] s-a micșorat. IBRĂILEANU, A. 123. DLRLC
    • 1.1. Variație lentă, oscilantă a valorii unei mărimi în jurul unei valori medii sau al unei valori de referință. DEX '09 DEX '98
    • 1.2. figurat Trecere (periodică) de la o stare la alta. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • vezi pendula DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.