opțiuni
  • info

16 definiții pentru peregrinaj

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PEREGRINAJ, peregrinaje, s. n. (Rar) 1. Pelerinaj. 2. Peregrinare. [Var.: (înv.) peregrinagiu s. n.] – Peregrin + suf. -aj. Cf. it. pellegrinaggio.

peregrinaj sn [At: BARIȚIU, P. A. I, 423 / V: (înv) pelegrinagiu (Pl: ~gii), pele~, ~agiu (Pl: ~gii) / Pl: ~e / E: peregrin + -aj cf it pellegrinaggio] (Înv) 1-2 Pelerinaj (1-2). 3 Peregrinare.

PEREGRINAJ, peregrinaje, s. n. (Înv.) 1. Pelerinaj. 2. Peregrinare. [Var.: (înv.) peregrinagiu s. n.] – Peregrin + suf. -aj. Cf. it. pellegrinaggio.

PEREGRINAJ, peregrinaje, s. n. (Învechit; și în forma peregrinagiu) Pelerinaj. De cîte ori am urcat muntele Arnotei, unde mormîntul lui [Matei Basarab]... stă ascuns într-o modestă capelă, aleasă chiar de dînsul pentru ultimu-i locaș, am simțit în mine cucernica mulțumire ce inspiră credincioșilor un peregrinagiu la locurile sfinte. ODOBESCU, S. I 439. Îmi pare bine că te-ai întors sănătos din peregrinagiile ce ai făcut la munți și peste munți. ALECSANDRI, S. 110. – Variantă: peregrinagiu s. n.

PEREGRINAJ s.n. 1. (Liv.) Pelerinaj. 2. Peregrinare. [Cf. it. pellegrinaggio].

PEREGRINAJ s. n. peregrinare. (după it. pellegrinagio)

PEREGRINAJ ~e n. rel. Călătorie făcută de credincioși într-un loc considerat sfânt; hagialâc; pelerinaj. /peregrin + suf. ~aj

PEREGRINAGIU s. n. v. peregrinaj.

PEREGRINAGIU s. n. v. peregrinaj.

PEREGRINAGIU s. n. v. peregrinaj.

pelegrinagiu sn vz peregrinaj

pelegrinaj sn vz peregrinaj

peregrinagiu sn vz peregrinaj

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

peregrinaj (călătorie lungă) (rar) (desp. -re-gri-) s. n., pl. peregrinaje

peregrinaj (călătorie lungă) (rar) (-re-gri-) s. n., pl. peregrinaje

peregrinaj s. n. (sil. -gri-), pl. peregrinaje

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PEREGRINAJ s. v. pelerinaj.

peregrinaj s. v. PELERINAJ.

Intrare: peregrinaj
peregrinaj substantiv neutru
  • silabație: pe-re-gri-naj info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • peregrinaj
  • peregrinajul
  • peregrinaju‑
plural
  • peregrinaje
  • peregrinajele
genitiv-dativ singular
  • peregrinaj
  • peregrinajului
plural
  • peregrinaje
  • peregrinajelor
vocativ singular —
plural —
peregrinagiu substantiv neutru
substantiv neutru (N54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • peregrinagiu
  • peregrinagiul
  • peregrinagiu‑
plural
  • peregrinagii
  • peregrinagiile
genitiv-dativ singular
  • peregrinagiu
  • peregrinagiului
plural
  • peregrinagii
  • peregrinagiilor
vocativ singular —
plural —
pelegrinagiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pelegrinaj
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

peregrinaj, peregrinajesubstantiv neutru

rar
  • 1. Hagialâc, pelerinaj. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: hagialâc pelerinaj
    • format_quote De cîte ori am urcat muntele Arnotei, unde mormîntul lui [Matei Basarab]... stă ascuns într-o modestă capelă, aleasă chiar de dînsul pentru ultimu-i locaș, am simțit în mine cucernica mulțumire ce inspiră credincioșilor un peregrinagiu la locurile sfinte. ODOBESCU, S. I 439. DLRLC
    • format_quote Îmi pare bine că te-ai întors sănătos din peregrinagiile ce ai făcut la munți și peste munți. ALECSANDRI, S. 110. DLRLC
  • 2. Peregrinare. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: peregrinare
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.