PERICOL, pericole, s. n. Situație, întâmplare care pune sau poate pune în primejdie existența, integritatea cuiva sau a ceva; primejdie, amenințare. ♦ Pericol social = caracterul unei acțiuni sau inacțiuni prin care se aduce atingere suveranității, independenței sau unității statului, persoanei și drepturilor acestuia și în general ordinii de drept. ♦ (Rar) Risc. – Din lat. periculum, it. pericolo.

pericol sn [At: (a. 1790) GÁLDI, M. PHAN. 224 / V: (înv) ~clu, ~lon, ~cul, ~culă sf, (reg) peric (A: nct) / Pl: ~e și (înv, sm) ~i / E: lat periculum, it pericolo, ngr περίκολον] 1-2 Întâmplare, situație care amenință (securitatea sau) existența cuiva sau a ceva Si: nevoie, primejdie. 3 (Rar) Risc.

PERICOL, pericole, s. n. Situație, întâmplare care pune sau poate pune în primejdie existența, integritatea cuiva sau a ceva; primejdie, amenințare. ♦ (Rar) Risc. – Din lat. periculum, it. pericolo.

PERICOL, pericole, s. n. Întîmplare sau situație care pune sau poate pune în primejdie pe cineva sau ceva. De astăzi dimineață te caut... Un pericol te-amenință. ALECSANDRI, T. II 336. ◊ Expr. Cu pericolul vieții = punîndu-și în primejdie viața, expunîndu-se. În tot timpul cît a fost proscris și pribeag [N. Bălcescu] nu a lipsit un singur moment, pînă la moarte, de-a lucra pentru țara lui cu pericolul vieții și al sănătății. GHICA, S. 66.

PERICOL s.n. Primejdie. [Var. pericul s.n. / < lat. periculum, cf. it. pericolo].

PERICOL s. n. primejdie. (< lat. periculum, it. pericole)

PERICOL ~e n. Situație care amenință existența sau integritatea cuiva sau a ceva; circumstanță amenințătoare; primejdie. /<lat. periculum, it. pericolo

pericol n. primejdie, ceeace expune la un accident sau la o nenorocire.

peric^[1] s vz pericol

periclu sn vz pericol

pericolon sn vz pericol

pericul sn vz pericol

periculă sf vz pericol

PERICUL s.n. v. pericol.

*perícul n., pl. e (lat. perículum; it. pericolo; fr. péril). Primejdie, situațiune care poate aduce moarte, nimicire saŭ stricăcĭune: un om în pericul de moarte, o corabie în pericul de naufragiŭ. Cu periculu vĭețiĭ, riscîndu-țĭ, expunîndu-țĭ vĭața. – Și perícol.

pericol s. n., pl. pericole

pericol s. n., pl. pericole

pericol s. n., pl. pericole

pericol

pericol.

PERICOL s. 1. v. amenințare. 2. primejdie, (prin Transilv. și Maram.) prilej, (înv.) cursă. (A trecut prin multe ~e.) 3. v. risc. 4. v. gravitate. 5. v. nesiguranță.

PERICOL s. 1. amenințare, primejdie, (înv. și pop.) nevoie. (Îl pîndește un ~.) 2. primejdie, (prin Transilv. și Maram.) prilej, (inv.) cursă. (A trecut prin multe ~e.) 3. primejdie, risc, (astăzi rar) rizic. (Cu ~ vieții.) 4. gravitate, periculozitate, primejdie, seriozitate, (rar) severitate. (~ bolii de care suferă.) 5. nesiguranță, primejdie. (~ unui loc.)

pericol (pericole), s. f. – Primejdie. – Var. mr. pericul. It. pericolo. – Der. periculos, adj., din it. pericoloso.