opțiuni
  • info

10 definiții pentru piculeț

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PICULEȚ s. n. (Fam.) Diminutiv al lui pic1; picușor, picuș, picuț. – Pic1 + suf. -uleț.

piculeț sn [At: DDRF / Pl: ? / E: pic1 + -uleț] 1-8 (Pop; șhp) Pic1 (1, 8-10) (mic) Si: (înv) picuț (1-8), (pop) picuruș (1-8), picuș (1-8), picușor (1-8), (reg) picurele (1-8), picuruț (1-8). 9 (Îlav) Nici (măcar) un ~ de ... Deloc.

PICULEȚ s. n. Diminutiv al lui pic1; picușor, picuș, picuț. – Pic1 + suf. -uleț.

PICULEȚ, piculețe, s. n. Diminutiv al lui pic2. Cătară să-și găsească urmele, pe unde veniseră dară nu găsiră nici un piculeț de urmă. ISPIRESCU, I. 162.

PICULEȚ n. (diminutiv de la pic): Nici un ~ deloc. /pic + suf. ~uleț

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

piculeț (fam.) s. n.

piculeț (fam.) s. n.

piculeț s. n.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PICULEȚ s. picușor, (pop.) picuș, picuț, (reg.) picuruț.

PICULEȚ s. picușor, (pop.) picuș, picuț, (reg.) picuruț.

Intrare: piculeț
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piculeț
  • piculețul
  • piculețu‑
plural
  • piculețe
  • piculețele
genitiv-dativ singular
  • piculeț
  • piculețului
plural
  • piculețe
  • piculețelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

piculeț, piculețesubstantiv neutru

  • 1. Diminutiv al lui pic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: picuruț picuș picușor picuț
    • format_quote Cătară să-și găsească urmele, pe unde veniseră dară nu găsiră nici un piculeț de urmă. ISPIRESCU, I. 162. DLRLC
etimologie:
  • Pic + sufix -uleț. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.