10 definiții pentru pipăire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PIPĂIRE, pipăiri, s. f. Acțiunea de a (se) pipăi și rezultatul ei; pipăială, pipăitură. – V. pipăi.

PIPĂIRE, pipăiri, s. f. Acțiunea de a (se) pipăi și rezultatul ei; pipăială, pipăitură. – V. pipăi.

pipăire sf [At: ST. LEX. 169r/18 / Pl: ~ri / E: pipăi1] 1-2 Atingere ușoară și repetată cu degetele sau cu palma a unui obiect, a unei ființe etc; (pentru a constata existența, forma, consistența, calitatea etc. sau) pentru a mângâia Si: pipăit1 (1-2), (rar) pipăială (1-2), pipăitură (1-2). 3 (Spc) Atingere și mângâiere a unei persoane de sex opus, în cadrul preludiului actului sexual Si: pipăit1 (3), (rar) pipăială (3), pipăitură (3). 4 (Spc) Atingere cu conotații sexuale, în public, a organelor sexuale sau a altor părți ale trupului unei persoane Si: pipăit1 (4), (rar) pipăială (4), pipăitură (4). 5 Percepere prin atingere cu botul, cu laba, cu tentaculele Si: pipăit1 (4), (rar) pipăială (4), pipăitură (5). 6 (Med; înv) Palpare pentru stabilirea diagnosticului Si: pipăit1 (6), (rar) pipăială (6), pipăitură (6). 7 Orientare nesigură în spațiu, fără a vedea bine și folosindu-se de mâini, de baston etc. Si: pipăit1 (7), (rar) pipăială (7), pipăitură (7). 8 (Fig) Tatonare. 9 (Înv) Pipăit1 (9). 10 (Îvr) Rană de lepră.

PIPĂIRE, pipăiri, s. f. Acțiunea de a pipăi; (neobișnuit) dibuire, încercare. Debutînd prin «Căruța poștei», cînticel care curînd se făcu popular, traduse apoi «Țiganii» de Pușkin, poem atît de frumos și de natural, dar toate aceste erau mai mult pipăiri. NEGRUZZI, S. I 334.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pipăire s. f., g.-d. art. pipăirii; pl. pipăiri

pipăire s. f., g.-d. art. pipăirii; pl. pipăiri

pipăire s. f., g.-d. art. pipăirii; pl. pipăiri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PIPĂIRE s. v. palpare, palpație, pipăit, tatonare.

PIPĂIRE s. pipăială, pipăit, pipăitură.

pipăire s. v. PALPARE. PALPAȚIE. PIPĂIT. TATONARE.

Intrare: pipăire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pipăire
  • pipăirea
plural
  • pipăiri
  • pipăirile
genitiv-dativ singular
  • pipăiri
  • pipăirii
plural
  • pipăiri
  • pipăirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pipăire, pipăirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi pipăi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.