12 definiții pentru pletos

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLETOS, -OASĂ, pletoși, -oase, adj. 1. Cu plete mari, cu păr lung și bogat; p. ext. (despre bărbați; adesea substantivat; peior.) cu părul lăsat să crească excesiv de lung. ♦ (Despre unele animale) Cu coama lungă și bogată. 2. (Despre plante) Cu tulpinile, ramurile sau frunzele lungi, stufoase, aplecate în jos. – Pleată + suf. -os.

PLETOS, -OASĂ, pletoși, -oase, adj. 1. Cu plete mari, cu păr lung și bogat; p. ext. (despre bărbați; adesea substantivat; peior.) cu părul lăsat să crească excesiv de lung. ♦ (Despre unele animale) Cu coama lungă și bogată. 2. (Despre plante) Cu tulpinile, ramurile sau frunzele lungi, stufoase, aplecate în jos. – Pleată + suf. -os.

pletos, ~oa [At: KLEIN, D. / Pl: ~oși, ~oase / E: pleată + -os] 1-2 a (D. oameni sau capul lor) Cu păr1 lung, despletit și bogat. 3-4 sm, a (Prt) (Bărbat) cu părul lăsat să crească excesiv de lung. 5 a (D. păr1) Bogat. 6 sm (Mpl; dep) Epitet dat unui țigan nomad. 7 a (D. animale, în special d. cai) Cu coamă lungă, bogată. 8 a (Pan; d. plante sau părți ale lor) Cu tulpinile, ramurile sau frunzele lungi, stufoase și aplecate spre pământ. 9 a (Rar; d. regiuni, teritorii etc.) Acoperit de o vegetație bogată. 10 sf (Reg) Plantă nedefinită mai îndeaproape.

PLETOS, -OASĂ, pletoși, -oase, adj. 1. Cu păr lung și bogat. Pletos, cu ochii plini ca de-un fior de spaimă, o întîmpina. CAMILAR, N. I 108. Codrul clocoti de zgomot și de arme și de bucium, Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase, Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasă. EMINESCU, O. I 148. Ursan, pletos ca zimbrul, cu pieptul gros și lat... ALECSANDRI, P. III 284. ◊ (Despre păr, coamă) Își sacrificase chica pletoasă care îl singulariza ostentativ printre ceilalți muritori, C. PETRESCU, C. V. 46. Armăsarii voștri, cu coama lor pletoasă Alerg și scapăr iute. BOLLIAC, O. 90. 2. (Despre plante) Cu tulpinile, cu ramurile sau cu frunzele lungi și dese, aplecate în jos. Coliviile lor se arătau prin învălmășagul unor plante pletoase, puse sus, pe niște lopățele bătute în perete. GALACTION, O. I 328. [Calul] se lasă... lîngă o căsuță singuratică, pe care era crescut niște mușchi pletos. CREANGĂ, O. A. 234. Hai să ne-nsoțim, Că-i iarba pletoasă Și frunza umbroasă, TEODORESCU, P. P. ◊ (Substantivat) Adastă codrii vechi, pletoșii, Doinind minuni din vremuri legendare. CERNA,. P. 35. Salcie pletoasă v. salcie.

PLETOS ~oasă (~oși, ~oase) 1) Care are plete mari (și bogate); cu plete mari (și bogate). 2) (despre plante) Care are ramuri mari și lungi (aplecate în jos). /pleată + suf. ~os

pletos a. 1. cu plete mari: mii capete pletoase1 EM. 2. cu crăcile atârnătoare: salcie pletoasă.[1]

  1. 1. Îld. mii de capete pletoase. LauraGellner

pletós, -oásă adj. (d. plete). Cu plete (marĭ): un poet pletos. Salcie pletoasă, cu crăngile atîrnătoare. V. salcie.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pletos adj. m., pl. pletoși; f. pletoa, pl. pletoase

pletos adj. m., pl. pletoși; f. pletoasă, pl. pletoase

pletos adj. m., pl. pletoși; f. sg. pletoasă, pl. pletoase

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PLETOS adj. (peior.) lățos. (Tânăr ~.)

PLETOS adj. (peior.) lățos. (Tînăr ~.)

Intrare: pletos
pletos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pletos
  • pletosul
  • pletosu‑
  • pletoa
  • pletoasa
plural
  • pletoși
  • pletoșii
  • pletoase
  • pletoasele
genitiv-dativ singular
  • pletos
  • pletosului
  • pletoase
  • pletoasei
plural
  • pletoși
  • pletoșilor
  • pletoase
  • pletoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pletos, pletoaadjectiv

  • 1. Cu plete mari, cu păr lung și bogat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: chilug
    • format_quote Pletos, cu ochii plini ca de-un fior de spaimă, o întîmpina. CAMILAR, N. I 108. DLRLC
    • format_quote Codrul clocoti de zgomot și de arme și de bucium, Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase, Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasă. EMINESCU, O. I 148. DLRLC
    • format_quote Ursan, pletos ca zimbrul, cu pieptul gros și lat... ALECSANDRI, P. III 284. DLRLC
    • format_quote Își sacrificase chica pletoasă care îl singulariza ostentativ printre ceilalți muritori. C. PETRESCU, C. V. 46. DLRLC
    • format_quote Armăsarii voștri, cu coama lor pletoasă Alerg și scapăr iute. BOLLIAC, O. 90. DLRLC
  • 2. (Despre plante) Cu tulpinile, ramurile sau frunzele lungi, stufoase, aplecate în jos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Coliviile lor se arătau prin învălmășagul unor plante pletoase, puse sus, pe niște lopățele bătute în perete. GALACTION, O. I 328. DLRLC
    • format_quote [Calul] se lasă... lîngă o căsuță singuratică, pe care era crescut niște mușchi pletos. CREANGĂ, O. A. 234. DLRLC
    • format_quote Hai să ne-nsoțim, Că-i iarba pletoasă Și frunza umbroasă, TEODORESCU, P. P. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Adastă codrii vechi, pletoșii, Doinind minuni din vremuri legendare. CERNA,. P. 35. DLRLC
    • 2.1. Salcie pletoasă. DLRLC
etimologie:
  • Pleată + sufix -os. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.