2 definiții pentru podici (pl. -uri)
Explicative DEX
podici sn [At: L. ROM. 1959, nr. 5, 88 / Pl: ~ici, ~uri / E: pod1 + -ici cf podeci] (Trs) 1-4 (Șhp) Podeț (4-7). 5 Podeț1 (8). 6 Platformă în interiorul bisericii pe care stă corul.
Regionalisme / arhaisme
podici, podice, și podiciuri, s.n. (reg.) 1. podul casei. 2. platformă în interiorul bisericii, pe care stă corul. 3. pod mic peste o apă; podeț.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: podici (pl. -uri)
podici (pl. -uri) substantiv neutru
| substantiv neutru (N60) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)