3 definiții pentru police
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
police1 sn [At: DN3 / Pl: ~ / E: lat pollux] Policar (2).
POLICE s.n. Policar. [< lat. pollex].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
POLICE [pəlí:s], The ~, grup rock britanic. Constituit în 1976 de Gordon Sumner, alias Sting (voce, chitară bas), Henri Padovani, apoi Andy Summers (chitară) și Steward Copeland (baterie). Stil de fuziune, aflat la încrucișarea genurilor rock, punk și reggae: „Roxanne”, „Don’t Stand So Close to Me”, „Every Breath You Take”. Autodesființat în 1985, foștii componenți urmând cariere solo.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: police
police substantiv neutru
substantiv neutru (N30) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
police, policesubstantiv neutru
- 1. Policar. DNsinonime: policar
etimologie:
- pollex DN