18 definiții pentru poposi
din care- explicative (11)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
POPOSI, poposesc, vb. IV. Intranz. 1. A întrerupe o călătorie, o excursie, o plimbare pentru a se odihni; p. gener. a se opri. ♦ Spec. A rămâne undeva peste noapte. 2. (Rar) A se odihni. – Din popas.
poposi [At: PSALT. HUR. 45v/7 / V: (înv) ~păși[1] / Pzi: ~sesc / E: popas] 1 vi (D. oameni) A întrerupe pentru scurt timp cursul unei plimbări, al unei călătorii, al unui marș etc. pentru a se odihni Si: a se opri, (înv) a conăci. 2 vi (Spc) A petrece la cineva noaptea Si: (îvp) a mânea. 3 vi A se adăposti undeva pentru a dormi peste noapte Si: (îvp) a mânea. 4 vt (Reg) A oferi cuiva ospitalitate Si: a găzdui. 5-6 vir (Înv; d. ființe) A se odihni. 7 vt (Rar) A lăsa pe cineva să se odihnească Si: a odihni.
- Referința încrucișată recomandă varianta de față în forma: popăsi — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POPOSI, poposesc, vb. IV. Intranz. 1. A se opri undeva pentru a se odihni (puțin) în cursul unei plimbări, al unei călătorii, al unui marș; p. gener. a se opri. ♦ Spec. A rămâne undeva peste noapte. 2. (Rar) A se odihni. – Din popas.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
POPOSI, poposesc, vb. IV. Intranz. 1. A se opri (de obicei pentru puțin timp) în cursul unei plimbări, al unei călătorii, al unui marș, al unei incursiuni, pentru a se odihni; a face un popas. Veneau din zori scîrțiind carele încărcate și poposeau sub sălciile care împrejmuiau moara, așteptînd să-și macine grăunțele. ANGHEL-IOSIF, C. E. 24. De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei răchiți pletoase. CREANGĂ, O. A. 266. Vorbind așa, au ajuns aproape de Tecuci, unde poposiră la o dumbravă. NEGRUZZI, S. I 138. ◊ (Despre păsări zburătoare) Numai ici-colo poposeau cîrduri de ciori. REBREANU, R. I 70. Colini de deal moldovenesc, Cu vii, cu crame și podgorii, La care toamna poposesc Din zborul lor săltat, prigorii. D. BOTEZ, F. S. 7. ◊ Fig. Dorul... Peste multe dealuri vine Și se bagă-n sîn la mine; Nicăiri nu poposește Pînă unde mă găsește. ȘEZ. I 46. ♦ A trage undeva, a mînea. Spre seară au ajuns la tîrg și au poposit în ograda stăpînului. GÎRLEANU, L. 28. ♦ Tranz. (Neobișnuit) A da ospitalitate celui care face popas. Cîți boieri au pribegit, Dobrișean că i-a oprit, Și la el i-a poposit Și-n ciobani i-a străvestit. TEODORESCU, P. P. 474. 2. A se opri într-un loc cu o treabă, cu un interes. Îmi pare rău, domnule Mînecuță, zice preotul... că nu putem poposi la un pahar dulce. SADOVEANU, P. M. 168. Cum a văzut pe Harap-Alb poposind la ușa ei, pe loc l-a întîmpinat cu blîndeță. CREANGĂ, P. 221.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
POPOSI, poposesc, vb. IV. Intranz. 1. A se opri pentru a se odihni (puțin) în cursul unei plimbări, al unei călătorii, al unui marș. ♦ A trage, a mînea undeva. ♦ Tranz. (Rar) A da ospitalitate celui care face popas. 2. A se opri într-un loc cu o treabă, cu un interes. – Din popas.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
A POPOSI ~esc intranz. A face popas; a se opri (undeva) un timp oarecare (pentru a se odihni după un drum). /Din popas
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
POPOSI vb. (Criș.) A odihni. Schimbatul de la noi poposeaște-l unde toți să veselesc în sălașele tale. MOL. 16762, 106r. Moartea scutură custul nevoilor și poposeaște trupul de grijile ceștii lumi. MOL. 1695, 94r; cf. MOL. 16762, 116r; MOL. 1695, 87r. Etimologie: popas + suf. -i. Vezi și poposeală.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
poposì v. a face popas: poposesc lângă o fântână CR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
popăsi[1] v vz poposi
- În definiția principală, varianta de față este tipărită: popăși — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
proposi[1] v vz poposi
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
poposésc v. intr. (din maĭ raru popăsesc, d. popas; vsl. popasti, a păzi la păscut). Fac popas, mă opresc din cale ca să mă odihnesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
poposi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. poposesc, 3 sg. poposește, imperf. 1 poposeam; conj. prez. 1 sg. să poposesc, 3 să poposească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
poposi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. poposesc, imperf. 3 sg. poposea; conj. prez. 3 să poposească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
poposi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. poposesc, imperf. 3 sg. poposea; conj. prez. 3 sg. și pl. poposească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
POPOSI vb. v. dormi, odihni, repauza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
POPOSI vb. 1. a se opri, a sta, a ședea, a trage, a zăbovi. (A ~ la umbra unui stejar.) 2. a se opri, (înv.) a conăci. (A ~ la un han.) 3. (înv. și pop.) a mânea. (Unde ai de gând să ~ la noapte?) 4. a se așeza. (Călătorul a ~ ca să mănânce.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
poposi vb. v. DORMI. ODIHNI. REPAUZA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POPOSI vb. 1. a se opri, a sta, a ședea, a trage, a zăbovi. (A ~ la umbra unui stejar.) 2. a se opri, (înv.) a conăci. (A ~ la un han.) 3. (înv. și pop.) a mînea. (Unde ai de gînd să ~?) 4. a se așeza. (Călătorul a ~ ca să mănînce.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
poposi, poposescverb
- 1. A întrerupe o călătorie, o excursie, o plimbare pentru a se odihni. DEX '09 DLRLCsinonime: odihni
- Veneau din zori scîrțiind carele încărcate și poposeau sub sălciile care împrejmuiau moara, așteptînd să-și macine grăunțele. ANGHEL-IOSIF, C. E. 24. DLRLC
- De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei răchiți pletoase. CREANGĂ, O. A. 266. DLRLC
- Vorbind așa, au ajuns aproape de Tecuci, unde poposiră la o dumbravă. NEGRUZZI, S. I 138. DLRLC
- Numai ici-colo poposeau cîrduri de ciori. REBREANU, R. I 70. DLRLC
- Colini de deal moldovenesc, Cu vii, cu crame și podgorii, La care toamna poposesc Din zborul lor săltat, prigorii. D. BOTEZ, F. S. 7. DLRLC
- Dorul... Peste multe dealuri vine Și se bagă-n sîn la mine; Nicăiri nu poposește Pînă unde mă găsește. ȘEZ. I 46. DLRLC
- 1.1. A se opri. DEX '09 DLRLCsinonime: opri
- Îmi pare rău, domnule Mînecuță, zice preotul... că nu putem poposi la un pahar dulce. SADOVEANU, P. M. 168. DLRLC
- Cum a văzut pe Harap-Alb poposind la ușa ei, pe loc l-a întîmpinat cu blîndeță. CREANGĂ, P. 221. DLRLC
-
- 1.2. A rămâne undeva peste noapte. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: mânea
- Spre seară au ajuns la tîrg și au poposit în ograda stăpînului. GÎRLEANU, L. 28. DLRLC
-
- 1.3. A da ospitalitate celui care face popas. DLRLC
- Cîți boieri au pribegit, Dobrișean că i-a oprit, Și la el i-a poposit Și-n ciobani i-a străvestit. TEODORESCU, P. P. 474. DLRLC
-
-
- 2. A se odihni. DEX '09 DEX '98sinonime: odihni
etimologie:
- popas DEX '98 DEX '09