opțiuni
  • info

10 definiții pentru posedare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POSEDARE, posedări, s. f. Faptul de a poseda; stăpânire. – V. poseda.

posedare sf [At: ARISTIA, PLUT. / Pl: ~dări / E: poseda] 1 Deținere a unui bun, drept etc. în proprietatea sa Si: posesiune (1). 2 Cunoaștere deplină a unui lucru Si: stăpânire. 3 (Spc) Cunoaștere aprofundată a unei limbi, a unei discipline științifice etc. 4 Dominare. 5 Săvârșire a unui act sexual Si: posesiune (8).

POSEDARE, posedări, s. f. (Rar) Faptul de a poseda; stăpânire. – V. poseda.

POSEDARE, posedări, s. f. Faptul de a poseda un bun (material sau moral); stăpînire. ♦ Cunoaștere (temeinică). Posedarea unei limbi străine.

POSEDARE s.f. Faptul de a poseda; posesiune. ♦ Cunoaștere temeinică. [< poseda].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

posedare s. f., g.-d. art. posedării

posedare s. f., g.-d. art. posedării

posedare s. f., g.-d. art. posedării; pl. posedări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

POSEDARE s. 1. deținere, posesiune, stăpânire. (~ unui bun material.) 2. v. cunoaștere.

POSEDARE s. 1. deținere, posesiune, stăpînire. (~ unui bun material.) 2. cunoaștere, stăpînire. (~ mai multor limbi.)

Intrare: posedare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • posedare
  • posedarea
plural
  • posedări
  • posedările
genitiv-dativ singular
  • posedări
  • posedării
plural
  • posedări
  • posedărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

posedare, posedărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi poseda DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.