13 definiții pentru predetermina

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREDETERMINA, predetermin, vb. I. Tranz. A determina dinainte actele de voință ale cuiva; a decide dinainte o acțiune a cuiva. – Din fr. prédéterminer.

predetermina vt [At: PROT. – POP., N. D. / Pzi: predetermin / E: fr prédéterminer] (Rar) 1-3 A predestina (1-3).

PREDETERMINA, predetermin, vb. I. Tranz. (Rar; în unele concepții filozofice) A determina dinainte actele de voință ale cuiva; a decide dinainte o acțiune a cuiva. – Din fr. prédéterminer.

PREDETERMINA, predetermin, vb. I. Tranz. (în unele concepții filozofice idealiste) A hotărî dinainte viața cuiva. V. predestina.

PREDETERMINA vb. I. tr. A predestina. [P.i. predetermin. / < fr. prédéterminer].

PREDETERMINA vb. tr. a predestina. (< fr. prédéterminer)

A PREDETERMINA predetermin tranz. (desfășurarea evenimentelor, viitorul, soarta etc.) A determina dinainte. /<fr. prédéterminer

*predetérmin, a v. tr. (compus d. lat. prae, înainte, și determinari, a determina). Determin din ainte, vorbind de voința omuluĭ din partea luĭ Dumnezeŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

predetermina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. predetermin, 3 predetermină; conj. prez. 1 sg. să predetermin, 3 să predetermine

predetermina (a ~) vb., ind. prez. 3 predetermină

predetermina vb., ind. prez. 1 sg. predetermin, 3 sg. și pl. predetermină

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PREDETERMINA vb. v. da, destina, hărăzi, hotarî, meni, orândui, predestina, rândui, sorti, ursi.

predetermina vb. v. DA. DESTINA. HĂRĂZI. HOTĂRÎ. MENI. ORÎNDUI. PREDESTINA. RÎNDUI. SORTI. URSI.

Intrare: predetermina
verb (VT2)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • predetermina
  • predeterminare
  • predeterminat
  • predeterminatu‑
  • predeterminând
  • predeterminându‑
singular plural
  • predetermină
  • predeterminați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • predetermin
(să)
  • predetermin
  • predeterminam
  • predeterminai
  • predeterminasem
a II-a (tu)
  • predetermini
(să)
  • predetermini
  • predeterminai
  • predeterminași
  • predeterminaseși
a III-a (el, ea)
  • predetermină
(să)
  • predetermine
  • predetermina
  • predetermină
  • predeterminase
plural I (noi)
  • predeterminăm
(să)
  • predeterminăm
  • predeterminam
  • predeterminarăm
  • predeterminaserăm
  • predeterminasem
a II-a (voi)
  • predeterminați
(să)
  • predeterminați
  • predeterminați
  • predeterminarăți
  • predeterminaserăți
  • predeterminaseți
a III-a (ei, ele)
  • predetermină
(să)
  • predetermine
  • predeterminau
  • predetermina
  • predeterminaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

predetermina, predeterminverb

  • 1. A determina dinainte actele de voință ale cuiva; a decide dinainte o acțiune a cuiva. DEX '09 DN
    sinonime: predestina
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.