20 de definiții pentru preducea

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREDUCEA, preducele, s. f. (Reg.) Potricală. ♦ Gaură făcută cu această unealtă. – Cf. bg. prĕdupčja „a perfora”, rom. preduf.

PREDUCEA, preducele, s. f. (Reg.) Potricală. ♦ Gaură făcută cu această unealtă. – Cf. bg. prĕdupčja „a perfora”, rom. preduf.

preducea sf [At: DAMÉ, T. 29 / V: ~uă, ~ucă, ~ucică, ~dicea, prăd~, producică, ple~, pleduci / Pl: ~ele / E: nct] 1 Unealtă de oțel asemănătoare cu o daltă mică, având tăișul de obicei circular, cu vârful ascuțit, cu care se străpunge pielea pentru a se face găuri la curele, la ciur, la opinci, în urechea oilor și a caprelor etc. Si: potricală1 (1), (reg) dăltiță, patron2, pitroc, priboi, sulă, zamba. 2 (Pex) Gaură făcută cu preduceaua (1) în mijlocul pavilionului urechii vitelor sau crestătură executată pe marginea urechii lor, ca semn de recunoaștere Si: potricală1 (2).

PREDUCEA, preducele, s. f. Unealtă cu un cap în formă de coroană cilindrică sau conică, cu marginea exterioară ascuțită, folosită pentru a perfora tablă, carton, piele etc., pentru a găuri și a însemna urechea vitelor etc.; potricală. ♦ Gaură făcută în urechea vitelor, pentru a putea fi recunoscute.

PREDUCEA ~ele f. reg. Instrument de metal, ascuțit la vârf, cu care se fac găuri la curele sau în urechile vitelor (drept semn); potricală. /cf. bulg. prĕdupțja

preducea f. Mold. 1. priboiu; 2. gaură făcută cu preduceaua în sfârcul urechii vitelor. [Origină necunoscută].

preduceá f., pl. ele (d. preducesc). Vest. Potricală, zamba, sulă cilindrică care se bate cu cĭocanu ca să găurească urechile vitelor care trebuĭe însemnate saŭ curelele. (Poate fi și un clește numit perforator). Gaură făcută cu preduceaŭa.

producică f. gaură cu potricala în sfârcul urechii (la vite). [V. preducea].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

preducea s. f., art. preduceaua, g.-d. art. preducelei; pl. preducele

preducea s. f., art. preduceaua, g.-d. art. preducelei; pl. preducele, art. preducelele

preducea s. f., art. preduceaua, g.-d. art. preducelei; pl. preducele

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PREDUCEA s. 1. (TEHN.) potricală, (reg.) patron. (Cu ~ ua se fac găuri la urechile oilor.) 2. potricală, (reg.) pușcătură. (Semnul de la urechile oilor numit ~.)

PREDUCEA s. 1. (TEHN.) potricală, (reg.) patron. (Cu ~ se fac găuri la urechile oilor.) 2. potricală, (reg.) pușcătură. (Semnul de la urechile oilor numit ~.)

Intrare: preducea
substantiv feminin (F154)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • preducea
  • preduceaua
plural
  • preducele
  • preducelele
genitiv-dativ singular
  • preducele
  • preducelei
plural
  • preducele
  • preducelelor
vocativ singular
plural
pleducea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pleducică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prăducea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
predicea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
preducă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
preduceauă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
preducică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
producică
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

preducea, preducelesubstantiv feminin

  • 1. regional Unealtă cu un cap în formă de coroană cilindrică sau conică, cu marginea exterioară ascuțită, folosită pentru a perfora tablă, carton, piele etc., pentru a găuri și a însemna urechea vitelor etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: potricală
    • 1.1. Gaură făcută cu această unealtă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.