5 definiții pentru preponderare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREPONDERA, pers. 3 preponderează, vb. I. Intranz. (Livr.) A fi preponderent; a precumpăni, a predomina. – Din fr. prépondérer, lat. praeponderare.

PREPONDERA vb. I. intr. A fi preponderent; a precumpăni, a predomina. [< lat. praeponderare – a cîntări mai greu].

A PREPONDERA ~ez intranz. A ocupa o poziție dominantă (prin cantitate, forță, valoare, greutate, importanță etc.); a se impune prin superioritate (numerică, valorică, potențială etc.); a prevala; a predomina; a precumpăni. /<fr. prépondérer, lat. praeponderare

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prepondera vb., ind. prez. 1 sg. preponderez, 3 sg. și pl. preponderea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: preponderare
preponderare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • preponderare
  • preponderarea
plural
  • preponderări
  • preponderările
genitiv-dativ singular
  • preponderări
  • preponderării
plural
  • preponderări
  • preponderărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

preponderaverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.