26 de definiții pentru presăra

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRESĂRA, presar, vb. I. Tranz. A împrăștia peste ceva, a arunca ici-colo câte puțină sare, făină, nisip etc.; p. gener. a împrăștia, a răspândi, a risipi. – Pre2 + săra.

PRESĂRA, presar, vb. I. Tranz. A împrăștia peste ceva, a arunca ici-colo câte puțină sare, făină, nisip etc.; p. gener. a împrăștia, a răspândi, a risipi. – Pre2 + săra.

presăra vt [At: HERODOT (1645), 116 / V: (îrg) ~sâra[1], ~sura, (înv) prăs~, preas~, ~sora, pris~, (cscj) ~ri / Pzi: presar, (reg) ~rez / E: pre + săra] 1 (C. i. materii în formă de pulbere, granule etc.) A pune. 2 (C. i. materii în formă de pulbere, granule etc.) A împrăștia câte puțin, din loc în loc, pentru a forma un strat subțire. 3 (Pgn) A răspândi. 4 (C. i. obiectul asupra căruia se face acțiunea) A acoperi cu un strat subțire dintr-o materie pulverulentă, granulată etc. 5 (Rar) A împestrița.

  1. Variantă nedefinită în MDA2. Posibil să fie vorba de varianta presera, neconsemnată însă în definiția principală de față — LauraGellner

PRESĂRA, presar, vb. I. Tranz. (Cu privire la substanțe mărunte, granulare sau pulverulente) A împrăștia, a arunca ici și colo, cîte puțin. Zgomotul furculiței atinsă de farfurie sau mișcarea cuțitului presărînd sarea – nu și-a închipuit niciodată că pot răscoli o ură atît de înverșunată. C. PETRESCU, C. V. 262. Ne presărăm singuri pulberea cea albă; dar oricît am fi albit-o, plăcinta tot nu se îndulcea. În cutioara cu găurele era mai multă făină. BOTEZ, ȘC. 55. (Complementul direct devine complement instrumental) Calea Victoriei era presărată cu nisip fin. REBREANU, R. I 195. (Fig.) Nădejdea lîngă mine îmi presăra cărarea cu lumine. CERNA, P. 147. Cu stele dulci e bolta presărată. EMINESCU, O. IV 451. ♦ A împrăștia, a risipi. Avea miros plăcut de pelin și de iarbă mare, dichisuri. presărate în fundul lăzii cu rufe. BASSARABESCU, V. 45. Bani prin casă presăra. TEODORESCU, P. P. 542. ◊ Fig. (Complementul direct devine complement instrumental) Presărat cu cetăți vechi, în ruină, și cu turle de biserici, ascuțite, Ardealul își desfășoară peisajele pînă la mari depărtări. BOGZA, C. O. 9.- Variantă: presura, presur și presor (SBIERA, P. 170, CREANGĂ, P. 13, EMINESCU, N. 11), vb. I.

A PRESĂRA presar tranz. 1) (substanțe pulverulente sau granulare) A dispersa treptat (făcând să cadă uniform pe o suprafață). 2) (suprafețe, spații etc.) A acoperi peste tot. /pre- + a săra

presărà v. 1. a pune d’asupra sare și (prin extensiune) orice substanță analogă, făină, nisip; 2. a semăna ici și colea.

presera[1] v vz presăra

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală. Posibil să fie vorba de varianta presâra (incorect tipărită în original), pentru care nu există o referință încrucișată proprie — LauraGellner

presurà v. Mold. a presăra: cu grâu de aur el o presoară AL. [Lit. a împresura, cu sensul restrâns].

presár, a -sărá v. tr. (d. a săra. V. sar 1). Răspîndesc pe deasupra sare pisată, zahăr pisat, făină, nisip orĭ alt praf: a presăra zahăr pe plăcintă. Acoper cu praf: a presăra plăcinta cu zahăr. Diseminez, răspîndesc pe icĭ, pe colo: a presăra santinele pe frontieră. Acoper punînd din loc în loc: a presăra cîmpu cu santinele. Fig. Presar un discurs cu proverbe. – În est orĭ nord presurá, eŭ présur, el présură (ca măsur, măsură). La Ret. el présără, presărá. Forma el presoară la uniĭ cărturarĭ îmĭ pare suspectă. Nu e cazu cu înfășór, -oáră!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

presăra (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. presar, 2 sg. presari, 3 presa; conj. prez. 1 sg. să presar, 3 să presare; imper. 2 sg. afirm. presa

presăra (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. presar, 3 presară; conj. prez. 3 să presare

presăra vb., ind. prez. 1 sg. presar, 3 sg. și pl. presară; conj. prez. 3 sg. și pl. presare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRESĂRA vb. 1. v. împrăștia. 2. a împrăștia, a pune, a răsfira. (A ~ sare, zahăr pe bucate.) 3. v. răspândi.

PRESĂRA vb. 1. a (se) împrăștia, a (se) prefira, a (se) răsfira, a (se) răspîndi, a (se) risipi. (A ~ nisip peste tot.) 2. a împrăștia, a pune, a răsfira. (A ~ sare, zahăr pe bucate.) 3. a împrăștia, a răspîndi, a semăna, (rar) a scutura. (~ flori în calea cuiva.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

presura, presur, vb. I (înv. și reg.) a presăra.

Intrare: presăra
verb (VT18)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • presăra
  • presărare
  • presărat
  • presăratu‑
  • presărând
  • presărându‑
singular plural
  • presa
  • presărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • presar
(să)
  • presar
  • presăram
  • presărai
  • presărasem
a II-a (tu)
  • presari
(să)
  • presari
  • presărai
  • presărași
  • presăraseși
a III-a (el, ea)
  • presa
(să)
  • presare
  • presăra
  • presără
  • presărase
plural I (noi)
  • presărăm
(să)
  • presărăm
  • presăram
  • presărarăm
  • presăraserăm
  • presărasem
a II-a (voi)
  • presărați
(să)
  • presărați
  • presărați
  • presărarăți
  • presăraserăți
  • presăraseți
a III-a (ei, ele)
  • presa
(să)
  • presare
  • presărau
  • presăra
  • presăraseră
verb (VT1)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • presura
  • presurare
  • presurat
  • presuratu‑
  • presurând
  • presurându‑
singular plural
  • presu
  • presurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • presur
(să)
  • presur
  • presuram
  • presurai
  • presurasem
a II-a (tu)
  • presuri
(să)
  • presuri
  • presurai
  • presurași
  • presuraseși
a III-a (el, ea)
  • presu
(să)
  • presure
  • presura
  • presură
  • presurase
plural I (noi)
  • presurăm
(să)
  • presurăm
  • presuram
  • presurarăm
  • presuraserăm
  • presurasem
a II-a (voi)
  • presurați
(să)
  • presurați
  • presurați
  • presurarăți
  • presuraserăți
  • presuraseți
a III-a (ei, ele)
  • presu
(să)
  • presure
  • presurau
  • presura
  • presuraseră
presera
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prăsăra
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
preasăra
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
presări
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
presora
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prisăra
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

presăra, presarverb

  • 1. A împrăștia peste ceva, a arunca ici-colo câte puțină sare, făină, nisip etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Zgomotul furculiței atinsă de farfurie sau mișcarea cuțitului presărînd sarea – nu și-a închipuit niciodată că pot răscoli o ură atît de înverșunată. C. PETRESCU, C. V. 262. DLRLC
    • format_quote Ne presărăm singuri pulberea cea albă; dar oricît am fi albit-o, plăcinta tot nu se îndulcea. În cutioara cu găurele era mai multă făină. BOTEZ, ȘC. 55. DLRLC
    • format_quote Calea Victoriei era presărată cu nisip fin. REBREANU, R. I 195. DLRLC
    • format_quote figurat Nădejdea lîngă mine Îmi presăra cărarea cu lumine. CERNA, P. 147. DLRLC
    • format_quote figurat Cu stele dulci e bolta presărată. EMINESCU, O. IV 451. DLRLC
    • 1.1. prin generalizare Risipi, răspândi, împrăștia. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Avea miros plăcut de pelin și de iarbă mare, dichisuri... presărate în fundul lăzii cu rufe. BASSARABESCU, V. 45. DLRLC
      • format_quote Bani prin casă presăra. TEODORESCU, P. P. 542. DLRLC
      • format_quote figurat Presărat cu cetăți vechi, în ruină, și cu turle de biserici, ascuțite, Ardealul își desfășoară peisajele pînă la mari depărtări. BOGZA, C. O. 9. DLRLC
etimologie:
  • Pre + săra DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.