17 definiții pentru pretențios

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRETENȚIOS, -OASĂ, pretențioși, -oase, adj. 1. Care are pretenții multe sau mari, care așteaptă sau pretinde mult; exigent; p. ext. mofturos, capricios. 2. Care vrea să dea impresia (nejustificată) de ceva deosebit, care vrea să pară sau crede despre sine mai mult decât este; plin de sine, încrezut. 3. Care cere o atenție deosebită, însușiri speciale. [Pr.: -ți-os] – Din fr. prétentieux, it. pretenzioso.

PRETENȚIOS, -OASĂ, pretențioși, -oase, adj. 1. Care are pretenții multe sau mari, care așteaptă sau pretinde mult; exigent; p. ext. mofturos, capricios. 2. Care vrea să dea impresia (nejustificată) de ceva deosebit, care vrea să pară sau crede despre sine mai mult decât este; plin de sine, încrezut. 3. Care cere o atenție deosebită, însușiri speciale. [Pr.: -ți-os] – Din fr. prétentieux, it. pretenzioso.

pretențios, ~oa a [At: NEGULICI / P: ~ți-os / Pl: ~oși, ~oase / E: fr prétentieux] 1 (D. oameni) Care cere în mod insistent, considerând că este îndreptățit, că i se cuvine mult de la alții. 2 Care este greu de mulțumit Si: exigent, (pex) mofturos, (rar) capricios, năzuros, pretensiv. 3 (Rar) Înfumurat. 4 (D. plante și animale) Care necesită îngrijiri sau condiții de dezvoltare speciale Si: dificil. 5 (D. manifestări, creații ale oamenilor) Care este făcut cu scopul de a da impresia că este ceva deosebit, fiind în realitate lipsit de valoare. 6 Care vrea să impresioneze cu orice preț prin formă, prin modul de exprimare. 7 (D. oameni) Care dă o falsă impresie de cultură, de rafinament. 8 Care denotă exigență, rafinament. 9 Care este de valoare, prețios, de bun-gust. 10 A cărui înțelegere necesită o pregătire sau cunoștințe prealabile, un efort deosebit Si: dificil, greu.

PRETENȚIOS, -OASĂ, pretențioși, -oase, adj. 1. Care are pretenții (prea) multe sau (prea) mari, care așteaptă sau pretinde mult; exigent. Cel mai pretențios cititor e copilul. El te ascultă dacă îi place și greu îl poți convinge să te asculte dacă nu-i place. L. ROM. 1953, nr. 2, 63. Profesorul, foarte serios și foarte pretențios, obicinuia să lase pe catedră pe studentul care expunea lucrarea. CAMIL PETRESCU, U. N. 74. 2. (Despre realizări sau manifestări ale oamenilor) Făcut cu scopul de a da impresia de ceva deosebit, ales, rar, în realitate lipsit de valoare, de gust, de simț estetic; umflat, afectat. Sînt sigur că n-ai uitat nici veșnica dumitale tachinare, cu care mă întrerupeai de cîte ori spuneam cu emfază pretențioasă că nu-mi aparțin. C. PETRESCU, C. V. 22. O limbă... extravagantă, greoaie sau pretențioasă. ODOBESCU, S. II 368. Cum îți pare inscripția această Pretențioasă? Ce zici de franțuzeasca din ea? NEGRUZZI, S. I 314. – Pronunțat: -ți-os.

PRETENȚIOS, -OA adj. 1. Plin de pretenții; exigent. 2. Afectat, încrezut. [Pron. -ți-os. / cf. fr. prétentieux, it. pretentioso].

PRETENȚIOS, -OA adj. 1. plin de pretenții; exigent. 2. afectat, înfumurat, încrezut. (< fr. prétentieux, it. pretenzioso)

PRETENȚIOS ~oa (~oși, ~oase) 1) Care are (multe) pretenții; cu (multe) pretenții. Individ ~. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care vădește pretenții. Ton ~. 3) Care are o părere exagerată despre sine; cu superioritate nejustificată. 4) Care, datorită situației sale, pretinde condiții speciale. [Sil. -ți-os] /<fr. prétentieux, it. pretenzioso

*pretențiós, -oásă adj. (fr. prétentieux. V. con-tențios). Plin de pretențiune: om, stil pretențios. Mofturos, cu multe gusturĭ: un parvenit pretențios. Adv. Cu pretențiunĭ: a scrie pretențios.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pretențios (desp. -ți-os) adj. m., pl. pretențioși; f. pretențioa, pl. pretențioase

pretențios (-ți-os) adj. m., pl. pretențioși; f. pretențioasă, pl. pretențioase

pretențios adj. m. (sil. -ți-os), pl. pretențioși; f. sg. pretențioasă, pl. pretențioase

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRETENȚIOS adj. 1. v. exigent. 2. v. dificil. 3. v. mofturos. 4. dificil. (O plantă ~oasă.) 5. v. ambițios. 6. v. afectat. 7. v. sentențios.

PRETENȚIOS adj. 1. exigent, riguros, sever, (rar) pretensiv. (Un profesor ~.) 2. dificil, greu. (Un text ~.) 3. boieros, capricios, fandosit, mofturos, năzuros, sclifosit, (pop.) izmenit, (reg.) năsfiros, năturos. (E cam ~ dumnealui!) 4. dificil. (O plantă ~.) 5. ambițios, (rar) veleitar. (Om ~.) 6. afectat, artificial, bombastic, căutat, convențional, declamator, emfatic, fals, făcut, grandilocvent, manierat, nefiresc, nenatural, pompos, retoric, (fig.) prețios, sunător, umflat. (Stil, limbaj ~.) 7. sentențios, (fig.) prețios. (Ce e tonul ăsta ~?)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Difficiles nugae (lat. „Nimicuri dificile”, în sensul de: fleacuri pretențioase) – astfel denumește Marțial versurile sucite și enigmatice pe care le scriau unii poeți ca Sotades și Palaemon, azi complet uitați. Expresia se găsește în cartea a doua, epigrama 86, adresată lui Classicus și determină o concluzie, din păcate, încă uneori actuală pentru anumite elucubrații literare: „Cu astfel de șarade să pierd o-ntreagă zi? Să pun atîta trudă în niște nerozii? Ca Palaemon, poeme pentru cei proști nu scriu; Eu năzuiesc pe placul celor mai buni să fiu.” (traducerea: Tudor Măinescu) Prin extensiune, formula lui Marțial: difficiles nugae se aplică astăzi nu numai poemelor care o merită, ci oricăror bagatele cu pretenții de capodopere. LIT.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

A FI EXAGERAT DE PRETENȚIOS a face grații / mofturi / mutre / nazuri / talente.

Intrare: pretențios
pretențios adjectiv
  • silabație: -ți-os info
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pretențios
  • pretențiosul
  • pretențiosu‑
  • pretențioa
  • pretențioasa
plural
  • pretențioși
  • pretențioșii
  • pretențioase
  • pretențioasele
genitiv-dativ singular
  • pretențios
  • pretențiosului
  • pretențioase
  • pretențioasei
plural
  • pretențioși
  • pretențioșilor
  • pretențioase
  • pretențioaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pretențios, pretențioaadjectiv

  • 1. Care are pretenții multe sau mari, care așteaptă sau pretinde mult. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: exigent antonime: nepretențios
    • format_quote Cel mai pretențios cititor e copilul. El te ascultă dacă îi place și greu îl poți convinge să te asculte dacă nu-i place. L. ROM. 1953, nr. 2, 63. DLRLC
    • format_quote Profesorul, foarte serios și foarte pretențios, obicinuia să lase pe catedră pe studentul care expunea lucrarea. CAMIL PETRESCU, U. N. 74. DLRLC
  • 2. Care vrea să dea impresia (nejustificată) de ceva deosebit, care vrea să pară sau crede despre sine mai mult decât este; plin de sine. DEX '09 DEX '98 DN
    • diferențiere (Despre realizări sau manifestări ale oamenilor) Făcut cu scopul de a da impresia de ceva deosebit, ales, rar, în realitate lipsit de valoare, de gust, de simț estetic. DLRLC DN
      • format_quote Sînt sigur că n-ai uitat nici veșnica dumitale tachinare, cu care mă întrerupeai de cîte ori spuneam cu emfază pretențioasă că nu-mi aparțin. C. PETRESCU, C. V. 22. DLRLC
      • format_quote O limbă... extravagantă, greoaie sau pretențioasă. ODOBESCU, S. II 368. DLRLC
      • format_quote Cum îți pare inscripția această pretențioasă? Ce zici de franțuzeasca din ea? NEGRUZZI, S. I 314. DLRLC
  • 3. Care cere o atenție deosebită, însușiri speciale. DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.