14 definiții pentru prijini

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prijini [At: PSALT. 69 / V: (înv) ~jăni, ~jeni, (reg) priji, ~jona, ~joni, ~juni / Pzi: ~nesc, prijin / E: nct] 1-2 vtr (Reg) A (se) susține. 3 vr (Fig; îvr; îf prijeni) A se baza. 4 vt (Reg; îf prijoni) A ajuta la o treabă. 5 vr (Reg) A se opri, rezemându-se de ceva. 6 vt (Reg) A prinde din zbor. 7 vt (Îrg; îf prijeni, prijoni) A împinge către. 8 vt (Îrg; pex) A strânge. 9 vt (Olt; îf prijoni) A agăța. 10 vt (Mun) A lăsa în păstrare. 11 vt (Mun) A păstra. 12-13 vtr (Reg) A (se) întâmpina.

prijăni v vz prijini

prijeni v vz prijini

priji v vz prijini

prijona v vz prijini

prijoni v vz prijini

prijuni v vz prijini

prijenésc și -ănésc v. tr. V. sprijin 2.

prijésc v. tr. (slav). Trans. Vizitez, frecŭentez.

príjin v. tr. V. sprijin 2.

prijunésc v. tr. V. sprijin 2.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRIJINI vb. v. întâmpina, primi, prinde, propti, rezema, sprijini, susține.

prijini vb. v. ÎNTÎMPINA. PRIMI. PRINDE. PROPTI. REZEMA. SPRIJINI. SUSȚINE.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

priji (-jesc, -it), vb. – (Trans.) A vizita, a frecventa. Origine necunoscută. Poate în loc de priviti.

Intrare: prijini
verb (VT331)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prijini
  • prijinire
  • prijinit
  • prijinitu‑
  • prijinind
  • prijinindu‑
singular plural
  • prijină
  • prijiniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prijin
(să)
  • prijin
  • prijineam
  • prijinii
  • prijinisem
a II-a (tu)
  • prijini
(să)
  • prijini
  • prijineai
  • prijiniși
  • prijiniseși
a III-a (el, ea)
  • prijină
(să)
  • prijine
  • prijinea
  • prijini
  • prijinise
plural I (noi)
  • prijinim
(să)
  • prijinim
  • prijineam
  • prijinirăm
  • prijiniserăm
  • prijinisem
a II-a (voi)
  • prijiniți
(să)
  • prijiniți
  • prijineați
  • prijinirăți
  • prijiniserăți
  • prijiniseți
a III-a (ei, ele)
  • prijină
(să)
  • prijine
  • prijineau
  • prijini
  • prijiniseră
prijăni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prijeni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT403)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • priji
  • prijire
  • prijit
  • prijitu‑
  • prijind
  • prijindu‑
singular plural
  • prijește
  • prijiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prijesc
(să)
  • prijesc
  • prijeam
  • prijii
  • prijisem
a II-a (tu)
  • prijești
(să)
  • prijești
  • prijeai
  • prijiși
  • prijiseși
a III-a (el, ea)
  • prijește
(să)
  • prijească
  • prijea
  • priji
  • prijise
plural I (noi)
  • prijim
(să)
  • prijim
  • prijeam
  • prijirăm
  • prijiserăm
  • prijisem
a II-a (voi)
  • prijiți
(să)
  • prijiți
  • prijeați
  • prijirăți
  • prijiserăți
  • prijiseți
a III-a (ei, ele)
  • prijesc
(să)
  • prijească
  • prijeau
  • priji
  • prijiseră
prijona
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prijoni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT331)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prijuni
  • prijunire
  • prijunit
  • prijunitu‑
  • prijunind
  • prijunindu‑
singular plural
  • prijună
  • prijuniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prijun
(să)
  • prijun
  • prijuneam
  • prijunii
  • prijunisem
a II-a (tu)
  • prijuni
(să)
  • prijuni
  • prijuneai
  • prijuniși
  • prijuniseși
a III-a (el, ea)
  • prijună
(să)
  • prijune
  • prijunea
  • prijuni
  • prijunise
plural I (noi)
  • prijunim
(să)
  • prijunim
  • prijuneam
  • prijunirăm
  • prijuniserăm
  • prijunisem
a II-a (voi)
  • prijuniți
(să)
  • prijuniți
  • prijuneați
  • prijunirăți
  • prijuniserăți
  • prijuniseți
a III-a (ei, ele)
  • prijună
(să)
  • prijune
  • prijuneau
  • prijuni
  • prijuniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)