opțiuni
  • info

10 definiții pentru primenit (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRIMENIT2, -Ă, primeniți, -te, adj. 1. Care și-a pus rufărie, lenjerie curată. 2. Fig. Care a suferit modificări, transformări (pozitive); care s-a înnoit, s-a împrospătat. [Var.: (reg.) premenit, -ă adj.] – V. primeni.

PRIMENIT2, -Ă, primeniți, -te, adj. 1. Care și-a pus rufărie, lenjerie curată. 2. Fig. Care a suferit modificări, transformări (pozitive); care s-a înnoit, s-a împrospătat. [Var.: (reg.) premenit, -ă adj.] – V. primeni.

primenit2, ~ă a [At: DDRF / V: (îvp) prem~, (reg) ~min~ / Pl: ~iți, ~e / E: primeni] 1 Care a fost înlocuit parțial sau total cu altceva nou Si: împrospătat, înnoit, reînnoit. 2-3 Care face să ia sau a luat o formă, un aspect, un conținut nou. 4 Care a suferit transformări în formă, aspect, conținut Si: transformat, modificat, prefăcut2, schimbat. 5 Care este îmbrăcat cu haine sau cu rufe curate, curățate, bune. 6 (Îvr; fig) Desfătat. 7 (Reg; d. un părinte; îf priminit) Vitreg. 8 (D. frați) Care au același tată, dar mame diferite, sau au aceeași mamă, dar tați diferiți. 9 (D. persoane) Căreia i s-a schimbat numele și i s-a pus un nume nou. 10 (D. o rană, o plagă) Care a fost pansată din nou. 11 (D. lenjeria murdară și purtată) Care a fost schimbată cu lenjerie curată. 12 (D. o persoană) Care și-a schimbat hainele cu altele curate, curățate, bune.

PRIMENIT2, -Ă, primeniți, -te, adj. 1. îmbrăcat cu rufe curate. (Atestat în forma premenit) La opt și cinci, Lefter, spălat și premenit, suie treptele ministerului. CARAGIALE, M. 38. 2. Fig. Schimbat (în bine), înnoit. În Uniunea Sovietică așezările vechi nu mai sînt; o lume nouă, primenită, bate în porțile viitorului. SADOVEANU, E. 19. ♦ (Despre aer) Proaspăt, împrospătat. Văzduhul, primenit, chema, ademenea ciocîrliile în înălțimile lui curate. SANDU-ALDEA, U. P. 195. – Variantă: (regional) premenit, -ă adj.

PREMENIT2, -Ă adj. v. primenit2.

premenit, ~ă a vz primenit2

priminit2, ~ă a vz primenit2

PREMENIT2, -Ă adj. v. primenit2.

primenésc și pre- (vest) și priminésc (est) v. tr. (vsl. prĭemĭeniti, a schimba. V. izmenesc). Schimb, înoĭesc, împrospătez: a primeni apa din puț, pămîntu din glastre. Îmbrac în rufe curate (rev. I. Crg. 4, 389): a primeni copiiĭ. A primeni caiĭ, a înhăma alțiĭ odihnițĭ în locu celor ostenițĭ. A primeni din vĭață (Vechĭ), a ucide. V. refl. Mă schimb, mă înoĭesc: lumea se primenește (pleacă saŭ mor uniĭ și vin alțiĭ). Îmĭ scot rufele murdare și-mĭ pun altele curate. A te primeni din minte (Vechĭ), a-țĭ schimba felu de a gîndi. Ca adj. primenit, bigam (Furtună, Preoțimea, 1915); recăsătorit. – În vest și despremenesc.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRIMENIT adj. 1. schimbat. (Om ~.) 2. v. împrospătat.

PRIMENIT adj. 1. schimbat. (Om ~.) 2. împrospătat, purificat. (Aer ~.)

Intrare: primenit (adj.)
primenit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • primenit
  • primenitul
  • primenitu‑
  • primenită
  • primenita
plural
  • primeniți
  • primeniții
  • primenite
  • primenitele
genitiv-dativ singular
  • primenit
  • primenitului
  • primenite
  • primenitei
plural
  • primeniți
  • primeniților
  • primenite
  • primenitelor
vocativ singular — —
plural — —
premenit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • premenit
  • premenitul
  • premenitu‑
  • premenită
  • premenita
plural
  • premeniți
  • premeniții
  • premenite
  • premenitele
genitiv-dativ singular
  • premenit
  • premenitului
  • premenite
  • premenitei
plural
  • premeniți
  • premeniților
  • premenite
  • premenitelor
vocativ singular — —
plural — —
priminit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • priminit
  • priminitul
  • priminitu‑
  • priminită
  • priminita
plural
  • priminiți
  • priminiții
  • priminite
  • priminitele
genitiv-dativ singular
  • priminit
  • priminitului
  • priminite
  • priminitei
plural
  • priminiți
  • priminiților
  • priminite
  • priminitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

primenit, primenităadjectiv

  • 1. Care și-a pus rufărie, lenjerie curată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote La opt și cinci, Lefter, spălat și premenit, suie treptele ministerului. CARAGIALE, M. 38. DLRLC
  • 2. figurat Care a suferit modificări, transformări (pozitive); care s-a înnoit, s-a împrospătat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: schimbat înnoit
    • format_quote În Uniunea Sovietică așezările vechi nu mai sînt; o lume nouă, primenită, bate în porțile viitorului. SADOVEANU, E. 19. DLRLC
    • 2.1. Despre aer: proaspăt, purificat, împrospătat. DLRLC
      sinonime: proaspăt purificat împrospătat
      • format_quote Văzduhul, primenit, chema, ademenea ciocîrliile în înălțimile lui curate. SANDU-ALDEA, U. P. 195. DLRLC
etimologie:
  • vezi primeni DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.