18 definiții pentru prubare
din care- explicative (12)
- morfologice (2)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PROBA, probez, vb. I. Tranz. 1. (Folosit și absol.) A supune ceva sau pe cineva la o probă, la o încercare, pentru a vedea dacă este corespunzător unui scop, unor cerințe etc.; p. restr. a încerca un obiect de îmbrăcăminte, de încălțăminte etc. 2. A dovedi, a demonstra (cu probe), a pune în evidență. – Din lat. probare.
proba vt [At: LB / V: (reg) pruba, (cscj) ~bi, ~vi / Pzi: ~bez, (înv) prob / E: lat probare] 1 A supune la o probă, o încercare, pentru a vedea dacă corespunde scopului, cerințelor etc. Si: a încerca, a verifica, (îrg) a probălui (3), (reg) a prabali, (îvr) a probăi, a probui (1). 2 (Îrg; c. i. metode, șiretlicuri etc.; îf probi) A încerca ceva pentru a atinge un anumit scop. 3 (Trs) A repeta pentru a învăța pe dinafară. 4 A arăta cu argumente, cu probe materiale, prin rezultate etc. că cineva sau ceva este într-un anumit fel, are anumite trăsături etc. Si: a dovedi, a demonstra, (îrg) a probălui (5), (îrg) a prubui (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
probi v vz proba
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
provi v vz proba
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pruba v vz proba
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROBA, probez, vb. I. Tranz. 1. (Folosit și absol.) A supune ceva sau pe cineva la o probă, la o încercare, pentru a vedea dacă este corespunzător unui scop, unor cerințe etc.; a încerca un obiect de îmbrăcăminte, de încălțăminte etc. 2. A dovedi, a demonstra (cu probe), a pune în evidență. – Din lat. probare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
PROBA, probez, vb. I. Tranz. 1. A dovedi, a demonstra, a pune în evidență. Într-adevăr e cald. Asta o probează și alte ființe care trăiesc cu mine. SADOVEANU, O. VIII 180. Domnule... Cum să vă probez recunoștința me? ALECSANDRI, T. I 367. 2. A supune (pe cineva sau ceva) la o probă, la o încercare (pentru a vedea dacă corespunde scopului, cerințelor); a încerca. A proba o rochie. ▭ Trase zăvorul... apoi începu să probeze cheile în lacăte. BASSARABESCU, S. N. 18.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PROBA vb. I. tr. 1. A dovedi, a demonstra (cu probe). 2. A pune la probă; a încerca. [< lat. probare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROBA vb. tr. 1. a dovedi, a demonstra (cu probe). 2. a pune la probă; a încerca. (< lat. probare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A PROBA ~ez tranz. 1) (persoane, obiecte) A supune unei probe (pentru a stabili, dacă corespunde anumitor cerințe); a încerca. ~ un actor. ~ un palton. 2) A adeveri prin raționamente sau prin fapte concrete; a dovedi; a demonstra; a arăta; a atesta. Experimentele ~ează presupunerile teoretice. /<lat. probare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
probà v. 1. a dovedi; 2. a arăta, a pune în evidență: aceasta probează un caracter statornic; 3. a pune la încercare.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*probéz v. tr. (lat. probare. V. a- și re-prob). Dovedesc, demonstrez, arăt, stabilesc adevăru pin fapte sigure: lupta asta a probat tăria armateĭ. Încerc, experimentez: a proba rezistența unuĭ pod. V. probăĭesc și prubuluĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
proba (a ~) vb., ind. prez. 3 probează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
proba vb., ind. prez. 1 sg. probez, 3 sg. și pl. probează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PROBA vb. v. învăța, memora, memoriza, repeta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PROBA vb. 1. v. verifica. 2. v. experimenta. 3. a încerca, a verifica, (înv.) a ispiti. (A ~ sentimentele cuiva.) 4. v. confirma. 5. v. demonstra. 6. a argumenta, a demonstra, a dovedi, a întări, a susține. (Și-a ~ temeinic ideile.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PROBA vb. 1. a încerca, a verifica, (pop.) a cerca, (înv. și reg.) a probălui, (înv.) a probăi, a probui. (A ~ un motor, un aparat.) 2. a experimenta, a încerca. (A ~ o nouă metodă.) 3. a încerca, a verifica, (înv.) a ispiti. (A ~ sentimentele cuiva.) 4. a adeveri, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a întări, a mărturisi, a sprijini, a stabili, a susține, (livr.) a corobora, (înv. și reg.) a probălui, (înv.) a încredința, a mărturi, a probui. (Toate ~ cele spuse.) 5. a demonstra, a dovedi, a indica, (fig.) a marca. (Cursul evenimentelor ~ o cotitură.) 6. a argumenta, a demonstra, a dovedi, a întări, a susține. (Și-a ~ temeinic ideile.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
proba vb. v. ÎNVĂȚA. MEMORA. MEMORIZA. REPETA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
proba, probezverb
- 1. A supune ceva sau pe cineva la o probă, la o încercare, pentru a vedea dacă este corespunzător unui scop, unor cerințe etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX
- Trase zăvorul... apoi începu să probeze cheile în lacăte. BASSARABESCU, S. N. 18. DLRLC
- A proba un actor. NODEX
- 1.1. A încerca un obiect de îmbrăcăminte, de încălțăminte etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A proba o rochie. DLRLC
- A proba un palton. NODEX
-
-
- 2. A dovedi, a demonstra (cu probe), a pune în evidență. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00
- Într-adevăr e cald. Asta o probează și alte ființe care trăiesc cu mine. SADOVEANU, O. VIII 180. DLRLC
- Domnule... Cum să vă probez recunoștința me? ALECSANDRI, T. I 367. DLRLC
- Experimentele probează presupunerile teoretice. NODEX
-
etimologie:
- probare DEX '09 DEX '98 DN MDN '00 NODEX