6 definiții pentru probui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

probui vt [At: PSALT. 199 / V: prubui / Pzi: ~esc / E: pn próbowaă, rs пробовать] (Îvr) 1 A proba (1). 2 (Îf prubui) A proba (4).

probuĭésc v. tr. (pol. próbować). Dos. Ispitesc, încerc.

prubuluĭésc v. tr. (ung. probálni). Pop. Probez, încerc. Apreciez, socotesc probabilitățile. – Rar și prubuĭesc (rus. próbovatĭ). Cp. cu preț(ăl)uĭesc.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PROBUI vb. v. adeveri, arăta, atesta, certifica, confirma, demonstra, dovedi, încerca, întări, mărturisi, proba, sprijini, stabili, susține, verifica.

probui vb. v. ADEVERI. ARĂTA. ATESTA. CERTIFICA. CONFIRMA. DEMONSTRA. DOVEDI. ÎNCERCA. ÎNTĂRI. MĂRTURISI. PROBA. SPRIJINI. STABILI. SUSȚINE. VERIFICA.

Intrare: probui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • probui
  • probuire
  • probuit
  • probuitu‑
  • probuind
  • probuindu‑
singular plural
  • probuiește
  • probuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • probuiesc
(să)
  • probuiesc
  • probuiam
  • probuii
  • probuisem
a II-a (tu)
  • probuiești
(să)
  • probuiești
  • probuiai
  • probuiși
  • probuiseși
a III-a (el, ea)
  • probuiește
(să)
  • probuiască
  • probuia
  • probui
  • probuise
plural I (noi)
  • probuim
(să)
  • probuim
  • probuiam
  • probuirăm
  • probuiserăm
  • probuisem
a II-a (voi)
  • probuiți
(să)
  • probuiți
  • probuiați
  • probuirăți
  • probuiserăți
  • probuiseți
a III-a (ei, ele)
  • probuiesc
(să)
  • probuiască
  • probuiau
  • probui
  • probuiseră
prubui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)