opțiuni
  • info

19 definiții pentru proceda

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROCEDA, procedez, vb. I. Intranz. 1. A acționa într-un anumit fel, a folosi anumite mijloace în săvârșirea unei acțiuni. 2. A începe să..., a trece la... A proceda la anchetă. [Var.: (înv.) procede vb. III] – Din fr. procéder.

PROCEDA, procedez, vb. I. Intranz. 1. A acționa într-un anumit fel, a folosi anumite mijloace în săvârșirea unei acțiuni. 2. A începe să..., a trece la... A proceda la anchetă. [Var.: (înv.) procede vb. III] – Din fr. procéder.

proceda vi [At: HELIADE, F. 14/11 / V: (înv; cscj) ~cede / Pzi: ~dez / E: lat procedere, it procedere, fr procéder] 1 (Udp „la”) A trece la... 2 (Udp „la”) A începe să... 3 A lucra după o anumită metodă. 4 A folosi anumite mijloace în săvârșirea unei acțiuni, pentru atingerea unui scop etc. 5 (Îdt) A proveni din... 6 (Olt) A porni (1).

PROCEDA, procedez, vb. I. Intranz. 1. A săvîrși o acțiune folosind anumite mijloace, acționînd într-un anumit fel. Natura nu procedează decît prin dezintegrare de atomi. MARINESCU, P. A. 35. Puteam spune dinainte cum ar proceda Radu Comșa în cutare ori cutare situație. C. PETRESCU, Î. II 87. Pentru ca să procedăm după regulă, să-ți răspund la epistola ta. GHICA, A. 65. 2. A începe să..., a trece la...; a purcede. A proceda la anchetă. – Variantă: (învechit) procede (HASDEU, I. V. 60, GHICA, A. 683) vb. III.

PROCEDA vb. I. intr. A face ceva; a trece la fapte (cu anumite mijloace), a acționa într-un mod anumit. [Var. procede vb. III. / < fr. procéder, cf. lat. procedere – a înainta].

PROCEDA vb. intr. 1. a acționa într-un mod anumit. 2. a începe să..., a trece la... (< fr. procéder, lat. procedere)

A PROCEDA ~ez intranz. 1) A acționa într-un anumit mod; a face într-un anumit fel. 2) A începe să se ocupe de altceva; a trece; a purcede. /<fr. procéder

procedà v. 1. a proveni, a-și trage origina: consiliile mele proced din amicie; 2. a face acte judiciare: a proceda la deschiderea unui testament; 3. a lucra, a opera într’un mod oarecare: a procedat cu mine ca un om de onoare.

PROCEDE vb. III v. proceda.

procede v vz proceda

PROCEDE vb. III. v. proceda.

*procéd, -cés, a -céde (lat. procédere, a înainta) și (ob.) procedéz v. intr. (fr. pro-céder. V. cedez). Provin, purced, rezult: multe boale procedează din lipsa igieneĭ. Lucrez, operez: a proceda în ordine. Ĭaŭ măsurĭ, lucrez contra cuĭva în puterea legiĭ: a proceda contra cuĭva.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

proceda (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. procedez, 3 procedează; conj. prez. 1 sg. să procedez, 3 să procedeze

proceda (a ~) vb., ind. prez. 3 procedează

proceda vb., ind. prez. 1 sg. procedez, 3 sg. și pl. procedează

procedez.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PROCEDA vb. v. proveni, purcede.

PROCEDA vb. 1. a acționa, (înv.) a purcede. (Cum ai ~?) 2. a face. (~ cum crezi!)

proceda vb. v. PROVENI. PURCEDE.

PROCEDA vb. 1. a acționa, (înv.) a purcede. (Cum ai ~?) 2. a face. (~ cum crezi!)

Intrare: proceda
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • proceda
  • procedare
  • procedat
  • procedatu‑
  • procedând
  • procedându‑
 singular plural
  • procedează
  • procedați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • procedez
 (să)
  • procedez
  • procedam
  • procedai
  • procedasem
a II-a (tu)
  • procedezi
 (să)
  • procedezi
  • procedai
  • procedași
  • procedaseși
a III-a (el, ea)
  • procedează
 (să)
  • procedeze
  • proceda
  • procedă
  • procedase
plural I (noi)
  • procedăm
 (să)
  • procedăm
  • procedam
  • procedarăm
  • procedaserăm
  • procedasem
a II-a (voi)
  • procedați
 (să)
  • procedați
  • procedați
  • procedarăți
  • procedaserăți
  • procedaseți
a III-a (ei, ele)
  • procedează
 (să)
  • procedeze
  • procedau
  • procedară
  • procedaseră
verb (V663)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • procede
  • procedere
 —
  • procedând
  • procedându‑
 singular plural
  • procede
  • procedeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • proced
 (să)
  • proced
  • procedeam
 — —
a II-a (tu)
  • procezi
 (să)
  • procezi
  • procedeai
 — —
a III-a (el, ea)
  • procede
 (să)
  • proceadă
  • procedea
 — —
plural I (noi)
  • procedem
 (să)
  • procedem
  • procedeam
 — —
a II-a (voi)
  • procedeți
 (să)
  • procedeți
  • procedeați
 — —
a III-a (ei, ele)
  • proced
 (să)
  • proceadă
  • procedeau
 — —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

proceda, procedezverb

  • 1. A acționa într-un anumit fel, a folosi anumite mijloace în săvârșirea unei acțiuni. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX
    sinonime: acționa proveni
    • format_quote Natura nu procedează decît prin dezintegrare de atomi. MARINESCU, P. A. 35. DLRLC
    • format_quote Puteam spune dinainte cum ar proceda Radu Comșa în cutare ori cutare situație. C. PETRESCU, Î. II 87. DLRLC
    • format_quote Pentru ca să procedăm după regulă, să-ți răspund la epistola ta. GHICA, A. 65. DLRLC
  • 2. A începe să..., a trece la... DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    sinonime: face purcede trece
    • format_quote A proceda la anchetă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.