23 de definiții pentru proiecție

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROIECȚIE, proiecții, s. f. 1. Operație geometrică de reprezentare a unui obiect în spațiu, a unei figuri etc. pe o dreaptă, pe un plan; (concr.) corp, figură obținută prin această operație. ◊ Proiecție cartografică = procedeu matematic de reprezentare în plan a suprafeței Pământului sau a unei porțiuni din suprafața Pământului. 2. Reproducere pe ecran a imaginilor înregistrate pe un film transparent, cu ajutorul unui fascicul luminos ◊ Aparat de proiecție = aparat care servește la proiectarea pe un ecran a imaginilor de pe o peliculă cinematografică și la reproducerea sunetelor înregistrate pe pista sonoră. [Var.: proiecțiune s. f.] – Din fr. projection, lat. projectio, -onis.

proiecție sf [At: D. ASACHI, T. 27/18 / V: (asr) ~țiune, (înv) ~iepciune, projecție[1] / Pl: ~ii / E: fr projection, lat projectio, -onis] 1 Operație de reprezentare a unui corp geometric pe un plan sau a unei figuri plane pe o dreaptă. 2 (Ccr) Corp, figură obținute prin această operație. 3 (Îs) ~ cartografică Procedeu matematic de reprezentare în plan pe o hartă a suprafeței pământului sau a unei porțiuni din suprafața pământului, în care fiecărui punct de pe glob îi corespunde un punct de pe plan. 4 (Înv) Aruncare cu putere a unui corp. 5 (Înv) Traiectorie pe care o urmează un corp ceresc în jurul altui corp ceresc. 6 Trimitere de raze luminoase. 7 (Ccr) Fascicul de lumină, traiectorie luminoasă. 8 (Pex; înv) Emanație. 9 (Fig) Mod în care este reflectat, reprezentat un anumit fenomen, un anumit obiect etc. din realitatea obiectivă. 10 (Ccr) Fenomen, obiect etc. reprezentante într-o proiecție (9). 11 Reproducere pe un ecran a imaginilor înregistrate pe un film, cu ajutorul unui fascicul luminos. 12 (Îc) Aparat de ~ Aparat care servește la proiectarea pe un ecran a imaginilor de pe o peliculă cinematografică și la reproducerea sunetelor înregistrate pe pista sonoră.

  1. În referința încrucișată, această variantă este accentuată: projecție LauraGellner

PROIECȚIE, proiecții, s. f. 1. Operație geometrică de reprezentare a unui obiect în spațiu, a unei figuri etc. pe o dreaptă, pe un plan; (concr.) corp, figură obținută prin această operație. ◊ Proiecție cartografică = procedeu de reprezentare pe o hartă a suprafeței pământului sau a unei porțiuni din suprafața pământului. 2. Reproducere pe ecran a imaginilor înregistrate pe un film transparent, cu ajutorul unui fascicul luminos. ◊ Aparat de proiecție = aparat care servește la proiectarea pe un ecran a imaginilor de pe o peliculă cinematografică și la reproducerea sunetelor înregistrate pe pista sonoră. [Pr.: pro-iec-.Var.: proiecțiune s. f.] – Din fr. projection, lat. projectio, -onis.

PROIECȚIE, proiecții, s. f. 1. Imagine plană a unei figuri sau a unui corp, realizată după anumite reguli geometrice. ◊ Proiecție cartografică = procedeu de reprezentare pe o hartă a scoarței pămîntului sau a unei porțiuni din scoarța pămîntului. 2. (În cinematografie) Proiectare (3). Aparat de proiecții. – Variantă: proiecțiune s. f.

PROIECȚIE s.f. 1. Imagine plană a unui obiect din spațiu, realizată potrivit anumitor reguli geometrice. ♦ Operație prin care se obține o astfel de imagine. ♦ Proiecție cartografică = reprezentare a (unei regiuni a) scoarței Pămîntului pe o hartă. 2. Reprezentare pe un ecran cu ajutorul unui focar luminos a imaginilor înregistrate pe un film. [Gen. -iei, var. proiecțiune s.f. / cf. fr. projection, lat. proiectio].

PROIECȚIE s. n. 1. imagine plană a unui obiect din spațiu, potrivit anumitor reguli geometrice; operație prin o asemenea imagine. ♦ ~ cartografică = reprezentare a (unei regiuni a) scoarței Pământului pe o hartă. 2. reprezentare pe un ecran cu ajutorul unui fascicul luminos a imaginilor înregistrate pe un film. 3. (psih.) mecanism prin care ființa umană transpune în activitățile sale propria personalitate. ◊ (psihan.) mecanism prin care bolnavul atribuie unei alte persoane propriile-i sentimente și motivații. (după fr. projection, lat. proiectio)

PROIECȚIE ~i f. 1) Operație geometrică de reprezentare a unui obiect din spațiu pe un plan sau pe o dreaptă (prin ducerea perpendicularelor din toate punctele acestuia). ◊ ~ cartografică mijloc matematic de reprezentare plană a suprafeței terestre sau a unei părți din ea în scopul întocmirii hărților. 2) Figură obținută printr-o asemenea operație. 3) v. A PROIECTA și A SE PROIECTA.Aparat de ~ aparat pentru proiectarea imaginilor de pe o peliculă cinematografică pe ecran. [G.-D. proiecției; Sil. -iec-ți-e] /<fr. projection, lat. projectio, ~onis

PROIECȚIUNE s. f. v. proiecție.

projecție[1] sf vz proiecție

  1. În definiția principală, această variantă este accentuată: projecție LauraGellner

projecțiune sf vz proiecție[1] corectat(ă)

  1. În original, tipărit: vz proiecțiune, care te trimite la cuv. proiecție LauraGellner

PROIECȚIUNE s.f. v. proiecție.

proiecți(un)e f. acțiunea de a reprezenta obiecte după regule geometrice: mapamundul e proiecțiunea a două jumătăți ale sferei terestre pe un plan.

*proĭecțiúne f. (lat. projéctio, -ónis. V. ob-ĭecțiune, de- și in-jecțiune). Acțiunea de a arunca umbre saŭ lumină. Umbră saŭ lumină proĭectată, imagine reprezentată pin aruncarea luminiĭ: proĭecțiunĭ luminoase. Geom. Reprezentarea unuĭ corp pe un plan numit plan de proĭecțiune: mapamundu e proĭecțiunea globuluĭ terestru.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

proiecție (desp. -ți-e) s. f., art. proiecția (desp. -ți-a), g.-d. art. proiecției; pl. proiecții, art. proiecțiile (desp. -ți-i-)

proiecție (-ți-e) s. f., art. proiecția (-ți-a), g.-d. art. proiecției; pl. proiecții, art. proiecțiile (-ți-i-)

proiecție s. f. (sil. -iec-ți-e), art. proiecția (sil. -ți-a), g.-d. art. proiecției; pl. proiecții, art. proiecțiile (sil. -ți-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PROIECȚIE s. 1. (rar) proiectare. (Cabină de ~.) 2. oglindire, reflectare. (Ieronim e ~ idealizată a lui Eminescu însuși.)

PROIECȚIE s. 1. (rar) proiectare. (Cabină de ~.) 2. oglindire, reflectare. (Ieronim e ~ idealizată a lui Eminescu însuși.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PROÍECȚIE (< lat., fr.) s. f. 1. (MAT.) Operație de reprezentare a unui corp geometric pe un plan sau a unei figuri plane pe o dreaptă: concr. corp, figură astfel reprezentate. ◊ P. ortogonală = p. în care unghiul format de dreapta care coboară dintr-un punct arbitrar al corpului de proiectat cu dreapta de p. este un unghi drept. ◊ P. stereografică = operație prin care punctele unei sfere se proiectează pe un plan tangent la sferă, proiectanta pornind din punctul diametral opus punctului de tangență și trecând prin punctul arbitrar al sferei. 2. (TOPOGR.) P. cartografică = procedeu matematic de reprezentare în plan a suprafeței Pământului, în care fiecărui punct de pe glob îi corespunde un punct de pe planul de p. După caracterul deformațiilor survenite, deoarece elipsoidul este o suprafață nedesfășurabilă, se deosebesc: p.c. conforme, care păstrează nedeformate unghiurile, p.c. echivalente, care păstrează nedeformate suprafețele, și p.c. arbitrare, care deformează și unghiurile și suprafețele. Cele mai cunoscute p.c. sunt: p. azimutală neperspectivă polară Postel, care păstrează nedeformate distanțele în sensul meridianelor; p. cilindrică Mercator, care este conformă, iar deformările de suprafețe cresc foarte mult o dată cu latitudinea; p. conică dreaptă Ptolemeu, la care deformările cresc o dată cu depărtarea de paralela de tangentă; p. cilindrică transversală Gauss, care este conformă, cilindrul fiind tangent la un meridian, iar proiectarea se face pe fuse de 6° long.; în această p. a fost construit harta de bază a României; p. pseudocilindrică Mollweide, care este echivalentă; p. Grinten, care nu are deformări în regiunea ecuatorială, dar are deformări în regiunea polară; este utilizată în construirea planigloburilor. În prezent se folosește pe scară largă sistemul U.T.M. (Universal Traverse Mercator), sistem preluat recent și de România. 3. Acțiunea de a proiecta (4); concr. imagine obținută pe ecran prin această operație. ◊ Aparat de p. v. aparat. 4. (În psihanaliză) Mecanism de apărare a eului prin care atribuim altora însușiri și trăiri pe care nu le putem accepta la noi înșine.

Intrare: proiecție
proiecție substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • proiecție
  • proiecția
plural
  • proiecții
  • proiecțiile
genitiv-dativ singular
  • proiecții
  • proiecției
plural
  • proiecții
  • proiecțiilor
vocativ singular
plural
proiecțiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • proiecțiune
  • proiecțiunea
plural
  • proiecțiuni
  • proiecțiunile
genitiv-dativ singular
  • proiecțiuni
  • proiecțiunii
plural
  • proiecțiuni
  • proiecțiunilor
vocativ singular
plural
proiepciune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
projecție
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
projecțiune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

proiecție, proiecțiisubstantiv feminin

  • 1. Operație geometrică de reprezentare a unui obiect în spațiu, a unei figuri etc. pe o dreaptă, pe un plan. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. concretizat Corp, figură obținută prin această operație. DEX '09 DLRLC DN
    • 1.2. Proiecție cartografică = procedeu matematic de reprezentare în plan a suprafeței Pământului sau a unei porțiuni din suprafața Pământului. DEX '09 DLRLC DN
  • 2. Reproducere pe ecran a imaginilor înregistrate pe un film transparent, cu ajutorul unui fascicul luminos. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: proiectare
    • 2.1. Aparat de proiecție = aparat care servește la proiectarea pe un ecran a imaginilor de pe o peliculă cinematografică și la reproducerea sunetelor înregistrate pe pista sonoră. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. psihologie Mecanism prin care ființa umană transpune în activitățile sale propria personalitate. MDN '00
    • 3.1. psihanaliză Mecanism prin care bolnavul atribuie unei alte persoane propriile-i sentimente și motivații. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.