12 definiții pentru pronaos

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRONAOS, pronaosuri, s. n. 1. Parte a bisericilor creștine (situată la intrare) care precedă naosul. 2. Încăpere a unui templu grec, situată în fața sanctuarului și servind drept vestibul. – Din ngr. prónaos.

PRONAOS, pronaosuri, s. n. 1. Parte a bisericilor creștine (situată la intrare) care precedă naosul. 2. Încăpere a unui templu grec, situată în fața sanctuarului și servind drept vestibul. – Din ngr. prónaos.

pronaos sn [At: IORGA, ap. TDRG / A și: (rar) pronaos / Pl: ~uri / E: ngr πρόναος] 1 Parte de la intrare a bisericilor creștine, care precedă naosul. 2 Încăpere a unui templu grec, situată în fața sanctuarului și servind drept vestibul. 3 (Nob) Prolog3 (3).

PRONAOS, pronaosuri, s. n. 1. Partea dinspre ușă a unei biserici; tindă. Ploaia izbea în naos abundentă, și numai în pronaos și în altar puteai găsi într-adevăr un colț adăpostit. GALACTION, O. I 80. ♦ Încăpere a unui templu grec, care servea ca vestibul și era așezată în fața sanctuarului. 2. (Neobișnuit) Prolog. Moartea lui Dante Alighieri. Tragedie. Un pronaos, trei acte și un epilog. MACEDONSKI, O. II 275. În timpul pronaosului lumina din teatru va fi stinsă. id. ib. 276.

PRONAOS s.n. Partea anterioară a unui templu vechi, a unei biserici. [< fr. pronaos, cf. gr. pro – înainte, naos – templu].

PRONAOS ~uri n. 1) (în arhitectura greacă) Primă încăpere la intrare în sanctuarul unui templu. 2) Parte ce precede intrarea în naos într-o biserică. /<ngr. prónaos

pronaos n. tinda bisericii rezervată femeilor. [Gr. mod.].

*prónaos și (în declinare) -ós n., pl. urĭ (ngr. prónaos și -on, vgr. -on, d. naós, templu). Rar. Pridvor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pronaos s. n., pl. pronaosuri

pronaos s. n., pl. pronaosuri

pronaos s. n., pl. pronaosuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRONAOS s. (CONSTR.) nartex, tindă. (~ al unei biserici.)

PRONAOS s. (CONSTR.) nartex, tindă. (~ al unei biserici.)

Intrare: pronaos
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pronaos
  • pronaosul
  • pronaosu‑
plural
  • pronaosuri
  • pronaosurile
genitiv-dativ singular
  • pronaos
  • pronaosului
plural
  • pronaosuri
  • pronaosurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pronaos, pronaosurisubstantiv neutru

  • 1. Parte a bisericilor creștine (situată la intrare) care precedă naosul. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Ploaia izbea în naos abundentă, și numai în pronaos și în altar puteai găsi într-adevăr un colț adăpostit. GALACTION, O. I 80. DLRLC
  • 2. Încăpere a unui templu grec, situată în fața sanctuarului și servind drept vestibul. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
  • 3. neobișnuit Prolog. DLRLC
    sinonime: prolog
    • 3.1. Moartea lui Dante Alighieri. Tragedie. Un pronaos, trei acte și un epilog. MACEDONSKI, O. II 275. DLRLC
    • 3.2. În timpul pronaosului lumina din teatru va fi stinsă. MACEDONSKI O. II 276. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

imagine pentru acest cuvânt

click pe imagini pentru detalii