13 definiții pentru proscrie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROSCRIE, proscriu, vb. III. Tranz. 1. (În Roma antică) A condamna la moarte (pentru infracțiuni politice) fără forme judiciare, publicând pe o listă numele celui osândit. 2. A lua măsuri represive (privative de libertate) împotriva cuiva, în special pentru motive politice; a îndepărta în mod forțat o persoană din patrie; a exila, a alunga, a izgoni. 3. (Rar) A interzice, a opri. – Din fr. proscrire (după scrie).

PROSCRIE, proscriu, vb. III. Tranz. 1. (În Roma antică) A condamna la moarte (pentru infracțiuni politice) fără forme judiciare, publicând pe o listă numele celui osândit. 2. A lua măsuri represive (privative de libertate) împotriva cuiva, în special pentru motive politice; a îndepărta în mod forțat o persoană din patrie; a exila, a alunga, a izgoni. 3. (Rar) A interzice, a opri. – Din fr. proscrire (după scrie).

proscrie [At: HELIADE, D. J. 3/6 / Pzi: ~iu / E: fr proscrire cf scrie] 1 vt (Rar) A blama (1). 2-3 vtrp A (se) lua măsuri represive împotriva cuiva, mai ales pe motive politice, prin scoatere de sub protecția legilor. 4-5 vtr A (se) îndepărta în mod forțat din patrie Si: a exila (1), a surghiuni. 6 vt (În Antichitatea romană) A condamna la moarte pentru infracțiuni politice, fără forme judiciare, publicând pe o listă numele celui osândit. 7 vt (Asr) A interzice.

PROSCRIE, proscriu, vb. III. Tranz. (învechit) 1. A scoate pe cineva de sub scutul legilor, a izgoni din propria lui țară drept pedeapsă pentru o vină politică. exila. Și-i trimisesem listă chiar de persoanele ce erau să fie proscrise. GHICA, A. 191. ◊ (Glumeț) Lupii în toate staturile Europei erau proscriși, numai în Moldavia... viețuiau ca în sînul unei republice. NEGRUZZI Ș.I 279. ♦ A interzice, a opri, a nu îngădui. V. aboli. Uitarăți că proscrise sînt orișice dueluri? MACEDONSKI, O. II 140. 2. (În antichitatea romană) A osîndi la moarte fără forme de judecată, înscriind numai pe un afiș numele celui condamnat (osînda putînd fi executată de oricine îl întîlnea pe condamnat).

PROSCRIE vb. III. tr 1. (La romani) A condamna la moarte fără forme judiciare, publicînd pe o listă specială numele celui osîndit. 2. A îndepărta în mod forțat din patrie; a exila. ♦ A scoate de sub scutul legilor; a prigoni. 3. A interzice, a opri (o carte etc.). [Cf. fr. proscrire, lat. proscribere].

PROSCRIE vb. tr. 1. a face o proscripție. 2. a interzice (o carte, o idee). (după fr. proscrire)

A PROSCRIE proscriu tranz. 1) (la romani) A condamna crunt (la moarte sau la exil) fără judecată (afișând numai numele celui osândit). 2) înv. (persoane) A expulza din țară pentru o vină de ordin politic. 3) fig. (idei, activități etc.) A pune sub interdicție; a interzice. /<fr. proscrire

proscrie v. 1. a condamna la moarte fără judecată și afișând simplu numele celor condamnați: Cicerone fu proscris de Antoniu; 2. a alunga, a exila; 3. fig. a desființa: a proscrie un abuz.

*proscriŭ, -scris, a -scríe v. tr. (lat. proscribere, a anunța pin afipt, a publica, a promulga, a despoĭa în numele legiĭ, a pune capu la preț, d. pro, înainte și scríbere, a scrie. V. circum-scriŭ). Condamn la moarte pintr’un simplu afipt public: Sula a proscris miĭ de cetățenĭ romanĭ. Antoniŭ l-a proscris pe Cicerone. Pin ext. Exilez. Fig. Desființez: a proscrie un obiceĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

proscrie (a ~) (desp. pros-cri-/pro-scri-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. proscriu, 3 sg. proscrie, perf. s. 1 sg. proscrisei, 1 pl. proscriserăm, m.m.c.p. 1 pl. proscriseserăm; conj. prez. 1 sg. să proscriu, 3 să proscrie; ger. proscriind (desp. -scri-ind); part. proscris

!proscrie (a ~) (pros-cri-/pro-scri-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. proscriu, imperf. 3 sg. proscria; conj. prez. 3 să proscrie; ger. proscriind (-scri-ind); part. proscris

proscrie vb. (sil. mf. -scri-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. proscriu, imperf. 3 sg. proscria; conj. prez. 3 sg. și pl. proscrie; ger. proscriind (sil. -scri-ind)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PROSCRIE vb. 1. v. surghiuni. 2. v. interzice. 3. v. dezaproba.

PROSCRIE vb. 1. (JUR.) a alunga, a exila, a goni, a izgoni, a ostraciza, a surghiuni, (livr.) a relega, (înv.) a urgisi. (L-a ~ din țară.) 2. a interzice, a opri. (A ~ duelul.) 3. a blama, a condamna, a dezaproba, a înfiera, a reproba, a respinge, a stigmatiza, (livr.) a dezavua, (rar) a sancționa, (pop.) a osîndi, (înv.) a mustra, a protesta, (fig.) a veșteji. (Opinia publică a ~ gestul lui necugetat.)

Intrare: proscrie
  • silabație: pros-cri-e, pro-scri-e info
verb (VT641)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • proscrie
  • proscriere
  • proscris
  • proscrisu‑
  • proscriind
  • proscriindu‑
singular plural
  • proscrie
  • proscrieți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • proscriu
(să)
  • proscriu
  • proscriam
  • proscrisei
  • proscrisesem
a II-a (tu)
  • proscrii
(să)
  • proscrii
  • proscriai
  • proscriseși
  • proscriseseși
a III-a (el, ea)
  • proscrie
(să)
  • proscrie
  • proscria
  • proscrise
  • proscrisese
plural I (noi)
  • proscriem
(să)
  • proscriem
  • proscriam
  • proscriserăm
  • proscriseserăm
  • proscrisesem
a II-a (voi)
  • proscrieți
(să)
  • proscrieți
  • proscriați
  • proscriserăți
  • proscriseserăți
  • proscriseseți
a III-a (ei, ele)
  • proscriu
(să)
  • proscrie
  • proscriau
  • proscriseră
  • proscriseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

proscrie, proscriuverb

  • 1. (În Roma antică) A condamna la moarte (pentru infracțiuni politice) fără forme judiciare, publicând pe o listă numele celui osândit. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. A lua măsuri represive (privative de libertate) împotriva cuiva, în special pentru motive politice; a îndepărta în mod forțat o persoană din patrie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Și-i trimisesem listă chiar de persoanele ce erau să fie proscrise. GHICA, A. 191. DLRLC
    • format_quote glumeț Lupii în toate staturile Europei erau proscriși, numai în Moldavia... viețuiau ca în sînul unei republice. NEGRUZZI Ș.I 279. DLRLC
  • 3. rar Interzice, opri. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Uitarăți că proscrise sînt orișice dueluri? MACEDONSKI, O. II 140. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.