8 definiții pentru proslăvire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PROSLĂVIRE, proslăviri, s. f. Acțiunea de a (se) proslăvi și rezultatul ei; preamărire, glorificare, adorare; laudă. – V. proslăvi.
PROSLĂVIRE, proslăviri, s. f. Acțiunea de a (se) proslăvi și rezultatul ei; preamărire, glorificare, adorare; laudă. – V. proslăvi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
proslăvire sf [At: (a. 1820) URICARIUL II, 68 / Pl: ~ri / E: proslăvi] 1 Acordare a slavei cuvenite cuiva Si: (îvr) pohfală, pohvalenie, (înv) prealăudare, preamărire, preaslăvire, proslăvitură (1), slăvire. 2 (Înv; d. evenimente sau personalități religioase) Celebrare (1). 3 (Îvr) Binecuvântare (2). 4 (Înv) Miluire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PROSLĂVIRE, proslăviri, s. f. Acțiunea de a (se) proslăvi; preamărire, glorificare, adorare, laudă... Adunînd într-o unire, Pentru a ta proslăvire, Pîn’la margini lumea toată. CONACHI, P. 36.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
proslăvire s. f., g.-d. art. proslăvirii; pl. proslăviri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
proslăvire s. f., g.-d. art. proslăvirii; pl. proslăviri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
proslăvire s. f. (sil. mf. -slă-), g.-d. art. proslăvirii; pl. proslăviri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PROSLĂVIRE s. 1. v. glorificare. 2. v. preamărire. 3. v. glorie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PROSLĂVIRE s. 1. elogiere, glorificare, lăudare, mărire, preamărire, preaslăvire, slavă, slăvire, (rar) apoteoză, exaltare, (înv.) prealăudare, preaslăvie, sărbătorire. (~ unui erou.) 2. binecuvîntare, glorificare, laudă, mărire, preamărire, preaslăvire, slavă, slăvire. (~ vremurilor noastre.) 3. cinste, cinstire, elogiu, glorie, laudă, mărire, omagiu, preamărire, preaslăvire, slavă, slăvire, (înv.) mărie, pohfală, pohvalenie. (~ adusă trecutului glorios al patriei.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
proslăvire, proslăvirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a (se) proslăvi și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: adorare glorie glorificare laudă preamărire
- Adunînd într-o unire, Pentru a ta proslăvire, Pîn’ la margini lumea toată. CONACHI, P. 36. DLRLC
-
etimologie:
- proslăvi DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.