15 definiții pentru protest

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROTEST, proteste, s. n. 1. Faptul de a protesta; manifestare energică împotriva unei acțiuni considerate ca nejustă; opoziție hotărâtă; (concr.) act scris prin care se exprimă o asemenea manifestare; protestație. ◊ Notă de protest = act prin care un guvern dezaprobă un act săvârșit de guvernul altei țări și considerat contrar tratatelor sau normelor de drept internațional. 2. Act public prin care organele judecătorești constată neplata la scadență a unei polițe. – Din protesta (derivat regresiv).

PROTEST, proteste, s. n. 1. Faptul de a protesta; manifestare energică împotriva unei acțiuni considerate ca nejustă; opoziție hotărâtă; (concr.) act scris prin care se exprimă o asemenea manifestare; protestație. ◊ Notă de protest = act prin care un guvern dezaprobă un act săvârșit de guvernul altei țări și considerat contrar tratatelor sau normelor de drept internațional. 2. Act public prin care organele judecătorești constată neplata la scadență a unei polițe. – Din protesta (derivat regresiv).

protest sn [At: (a. 1703) FN 155 / Pl: ~e, (înv) ~uri / E: lat protestum, it protesto] 1 Manifestare energică împotriva unei stări de fapt, a unei măsuri etc. considerată drept abuzivă, injustă Si: (rar) protestare (1), protestație (1), (îvr) protestăciune. 2 (Ccr) Protestare (2). 3 (Șîs notă de ~) Act al unui guvern prin care acesta dezaprobă o acțiune a guvernului altui stat, considerată contrară tratatelor sau normelor de drept internațional. 4 (Jur) Act public prin care organele judecătorești constată neplata la scadență a unei polițe Si: (înv) protestație (3). 5 (Rar) Declarație (18).

PROTEST, proteste, s. n. 1. Faptul de a protesta, opoziție hotărîtă, manifestare energică împotriva unei acțiuni considerate ca nejustă. [Căzuse] victimă nu atît a protestului său patriotic... cît a plîngerilor și intrigilor boierilor către Poartă. KOGĂLNICEANU, S. A. 211. Notă de protest = comunicare scrisă prin care un guvern ia atitudine împotriva unui act considerat contrar tratatelor sau normelor de drept internațional, săvîrșit de guvernul altei țări. 2. (În economia capitalistă) Act public prin care se constată de către organele judecătorești neplata la scadență a unei polițe. – Pl. și: (învechit) protesturi (GHICA, A. 592, NEGRUZZI, S. III 153, ALEXANDRESCU, M. 273).

PROTEST, proteste, s. n. 1. Faptul de a protesta; opoziție hotărîtă, manifestare energică împotriva unei acțiuni considerate ca nejustă. ◊ Notă de protest = comunicare scrisă prin care un guvern ia atitudine împotriva unui act săvîrșit de guvernul altei țări și considerat contrar tratatelor sau normelor de drept internațional. 2. (În economia capitalistă) Act public prin care organele judecătorești constată neplata la scadență a unei polițe. [Pl. și: (înv.) protesturi] – Postverbal al lui protesta.

PROTEST s.n. Act de protestare, opoziție; cerere, intervenție făcută contra unor încălcări, a unor acțiuni nedrepte etc. ♦ Notă de protest = comunicare scrisă către un guvern prin care se ia atitudine împotriva unor acte săvîrșite de acest guvern contrar tratatelor sau normelor de drept internațional. [Pl. -te, -turi. / < it. protesto].

PROTEST s. n. 1. manifestare energică împotriva unor încălcări, a unor acțiuni nedrepte etc. 2. formă a demersului diplomatic prin care un guvern ia atitudine împotriva unor acte săvârșite de guvernul altui stat, pe care le consideră contrare tratatelor sau normelor de drept internațional. 3. act public prin care organele judecătorești constată neplata la scadență a unei polițe. (< lat. protestum, it. protesta)

PROTEST ~e n. 1) Manifestare deschisă prin care o persoană își exprimă dezacordul față de o acțiune socotită ca fiind ilegitimă sau injustă. 2) (în relațiile internaționale) Atitudine oficială de dezacord a unui stat față de acțiunile injuste sau periculoase ale altui stat. /<lat. protestum, it. protesto

protest n. 1. act legal ce constată refuzul de primire sau de plată al uriui efect comercial; 2. protestațiune.

1) *protést n., pl. e (fr. protêt, din protest, subst. verbal d. protester, a protesta; it. protesta). Protestare. Hîrtie pe care e scrisă o protestare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PROTEST s. 1. (rar) protestație, (înv.) protestăciune. (Și-a exprimat cu vehemență ~ul.) 2. crâcneală, crâcnire, murmur, (pop.) cârteală, (înv.) răpștire. (Nu se aude nici un ~.) 3. (FIN.) protestare, (rar) protestație. (~ul unei polițe.)

PROTEST s. 1. (rar) protestație, (înv.) protestăciune. (Și-a exprimat cu vehemență ~.) 2. crîcneală, crîcnire, murmur, (pop.) cîrteală, (înv.) răpștire. (Nu se aude nici un ~.) 3. (FIN.) protestare, (rar) protestație. (~ unei polițe.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PROTEST-SONG [próutest soŋ] (cuv. engl.) loc. Gen muzical, cu o istorie identificată aproape total cu aceea a mișcării folk din lumea anglo-saxonă. În S.U.A. reflectă lupta pentru egalitate rasială, opoziția față de războiul din Vietnam, cruciada ecologică, mișcarea feministă. Reprezentanți: Woody Guthrie, Pete Seeger, Bob Dylan, Joan Baez ș.a.

Intrare: protest
protest1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • protest
  • protestul
  • protestu‑
plural
  • proteste
  • protestele
genitiv-dativ singular
  • protest
  • protestului
plural
  • proteste
  • protestelor
vocativ singular
plural
protest2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • protest
  • protestul
  • protestu‑
plural
  • protesturi
  • protesturile
genitiv-dativ singular
  • protest
  • protestului
plural
  • protesturi
  • protesturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

protest, protestesubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a protesta; manifestare energică împotriva unei acțiuni considerate ca nejustă; opoziție hotărâtă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: opoziție
    • format_quote [Căzuse] victimă nu atît a protestului său patriotic... cît a plîngerilor și intrigilor boierilor către Poartă. KOGĂLNICEANU, S. A. 211. DLRLC
    • 1.1. concretizat Act scris prin care se exprimă o asemenea manifestare. DEX '09
      sinonime: protestație
    • 1.2. Notă de protest = act prin care un guvern dezaprobă un act săvârșit de guvernul altei țări și considerat contrar tratatelor sau normelor de drept internațional. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Act public prin care organele judecătorești constată neplata la scadență a unei polițe. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.