5 definiții pentru pruncotean

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pruncotean sm [At: LB / V: (reg) ~tan (Pl: ~tani, ~teni) / Pl: ~eni / E: prunc + -otean] 1-2 (Mar; Trs; șdp) Băiețandru (1-2). 3-4 (Trs) Copilaș (1-2).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRUNCOTEAN s. v. băietan, băiețandru, copilandru, copilaș, flăcăiandru.

pruncotean s. v. BĂIETAN. BĂIEȚANDRU. COPILANDRU. COPILAȘ. FLĂCĂIANDRU.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pruncotan, pruncotani, s.m. – Copil mai mare (14 -16 ani); băiețandru. Până la această vârstă se folosește apelativul cocon sau prunc: „Când am fo’ io pruncotan de zece, doisprezece ai, am fo’ de slugă la o gazdă străină” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 95). (Trans., Maram.). – Din prunc + suf. -otan (MDA).

Intrare: pruncotean
pruncotean substantiv masculin
substantiv masculin (M20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pruncotean
  • pruncoteanul
  • pruncoteanu‑
plural
  • pruncoteni
  • pruncotenii
genitiv-dativ singular
  • pruncotean
  • pruncoteanului
plural
  • pruncoteni
  • pruncotenilor
vocativ singular
plural
pruncotan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)