7 definiții pentru prădui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRĂDUI, prăduiesc, vb. IV. Tranz. (Arg.) 1. A schimba. 2. A denunța. 3. A risipi, a cheltui. – Et. nec.

prădui vt [At: BL II, 115 / Pzi: ~esc / E: nct] (Arg) A schimba.

prăduí vt (Argotic) A schimba Atestare: Bulletin linguistique II, 115; Prezent indicativ persoana I singular: prăduiésc; Etimologie: necunoscută;

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prădui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăduiesc, 3 sg. prăduiește, imperf. 1 prăduiam; conj. prez. 1 sg. să prăduiesc, 3 să prăduiască

*prădui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăduiesc, imperf. 3 sg. prăduia; conj. prez. 3 să prăduiască

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

prădui (-uiesc, prăduit), vb.1. A schimba. – 2. A denunța. – 3. A risipi, a cheltui fără rost. Origine îndoielnică. Cuvînt de Arg., dar nu neapărat de proveniență țig. (dacă ar fi, ar reprezenta singurul vb. țig. în -ui). Din sl. pradati „a trăda” (Graur, BL, V, 225), din țig. purd- „a șopti” (Vasiliu, GS, VIII, 123); din țig. paruv- „a schimba” (Graur, 182; Juilland 172) sau mai probabil din pradă contaminat cu preda și, cu ultimul sens, cu părădui.Der. prăduială, s. f. (delațiune; risipă).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

prădui, prăduiesc v. t. 1. v. pescui (2). 2. a risipi. 3. (deț.) a denunța acțiuni, fapte interzise săvârșite într-un penitenciar.

Intrare: prădui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prădui
  • prăduire
  • prăduit
  • prăduitu‑
  • prăduind
  • prăduindu‑
singular plural
  • prăduiește
  • prăduiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • prăduiesc
(să)
  • prăduiesc
  • prăduiam
  • prăduii
  • prăduisem
a II-a (tu)
  • prăduiești
(să)
  • prăduiești
  • prăduiai
  • prăduiși
  • prăduiseși
a III-a (el, ea)
  • prăduiește
(să)
  • prăduiască
  • prăduia
  • prădui
  • prăduise
plural I (noi)
  • prăduim
(să)
  • prăduim
  • prăduiam
  • prăduirăm
  • prăduiserăm
  • prăduisem
a II-a (voi)
  • prăduiți
(să)
  • prăduiți
  • prăduiați
  • prăduirăți
  • prăduiserăți
  • prăduiseți
a III-a (ei, ele)
  • prăduiesc
(să)
  • prăduiască
  • prăduiau
  • prădui
  • prăduiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prădui, prăduiescverb

argou; argotic
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.