13 definiții pentru purgativ (s.n.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PURGATIV, -Ă, purgativi, -e, adj., s. n. (Medicament, substanță) care favorizează eliminarea materiilor fecale din organism. – Din fr. purgatif, lat. purgativus.

PURGATIV, -Ă, purgativi, -e, adj., s. n. (Medicament, substanță) care favorizează eliminarea materiilor fecale din organism. – Din fr. purgatif, lat. purgativus.

purgativ, ~ă [At: APA MINER. 23/10 / Pl: ~i, ~e / E: fr purgatif, lat purgativus] 1-2 a Care provoacă purgație (2-3). 3 sn Substanță medicamentoasă de origine chimică sau vegetală, care favorizează eliminarea materiilor fecale din organism Si: (pop) curățenie, (înv) purgament (2), purgație (1).

PURGATIV, purgative, s. n. Medicament care servește la golirea tubului digestiv de materii vătămătoare; curățenie.

PURGATIV, -Ă adj., s.n. (Medicament) care are proprietatea de a curăța tubul digestiv prin defecare. [Cf. fr. purgatif, lat. purgativus].

PURGATIV, -Ă adj., s. m. (medicament) care provoacă purgație prin stimularea peristaltismului; laxativ. (< fr. purgatif, lat. purgativus)

PURGATIV ~ă (~i, ~e) și substantival (despre medicamente sau substanțe) Care stimulează evacuarea fecalelor din intestine. /<fr. purgatif, lat. purgativus

purgativ a. care poate purga. ║ n. medicament ce scoate afară.

*purgatív, -ă (lat. purgativus). Med. Care servește la purgat, care cauzează purgațiune. S. n., pl. e. Remediŭ care purgă, curățenie: uleĭu de ricin e un purgativ energic, a lua purgativ. V. depurativ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

purgativ2 s. n., pl. purgative

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PURGATIV s. (FARM.) laxativ, (pop.) curățenie, (înv.) purgament, purgație.

PURGATIV s. (FARM.) laxativ, (pop.) curățenie, (înv.) purgament, purgație.

Intrare: purgativ (s.n.)
purgativ2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • purgativ
  • purgativul
  • purgativu‑
plural
  • purgative
  • purgativele
genitiv-dativ singular
  • purgativ
  • purgativului
plural
  • purgative
  • purgativelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

purgativ, purgativesubstantiv neutru

  • 1. Medicament, substanță care favorizează eliminarea materiilor fecale din organism. DEX '09 DEX '98 DN NODEX
    • diferențiere Medicament care servește la golirea tubului digestiv de materii vătămătoare. DLRLC
    • diferențiere Medicament care provoacă purgație prin stimularea peristaltismului. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.