3 definiții pentru pustului

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pustului vrp [At: ARH. FOLK. I, 180 / Pzi: 3 ~ește / E: pustă + -ului] (Reg; c. i. locuri fertile, teritorii populate, așezări umane) A lăsa pustiu (1) de vegetație, de animale, de oameni, de bunuri etc. Si: a pustii (1).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PUSTULUI vb. v. devasta, distruge, nimici, pârjoli, prăpădi, pustii.

pustului vb. v. DEVASTA. DISTRUGE. NIMICI. PÎRJOLI. PRĂPĂDI. PUSTII.

Intrare: pustului
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pustului
  • pustuluire
  • pustuluit
  • pustuluitu‑
  • pustuluind
  • pustuluindu‑
singular plural
  • pustuluiește
  • pustuluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pustuluiesc
(să)
  • pustuluiesc
  • pustuluiam
  • pustuluii
  • pustuluisem
a II-a (tu)
  • pustuluiești
(să)
  • pustuluiești
  • pustuluiai
  • pustuluiși
  • pustuluiseși
a III-a (el, ea)
  • pustuluiește
(să)
  • pustuluiască
  • pustuluia
  • pustului
  • pustuluise
plural I (noi)
  • pustuluim
(să)
  • pustuluim
  • pustuluiam
  • pustuluirăm
  • pustuluiserăm
  • pustuluisem
a II-a (voi)
  • pustuluiți
(să)
  • pustuluiți
  • pustuluiați
  • pustuluirăți
  • pustuluiserăți
  • pustuluiseți
a III-a (ei, ele)
  • pustuluiesc
(să)
  • pustuluiască
  • pustuluiau
  • pustului
  • pustuluiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)