7 definiții pentru putrezit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PUTREZIT, -Ă, putreziți, -te, adj. (Despre materii organice) Descompus, intrat în putrefacție; putregăit. – V. putrezi.
PUTREZIT, -Ă, putreziți, -te, adj. (Despre materii organice) Descompus, intrat în putrefacție; putregăit. – V. putrezi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
putrezit, ~ă a [At: COD. TOD. 221 / V: (înv) ~edit / Pl: ~iți, ~e / E: putrezi] 1 (D. corpuri ori d. substanțe organice sau d. obiecte făcute din astfel de substanțe) Care și-a pierdut aspectul, consistența, duritatea etc. sub influența agenților externi normali sau patogeni și care a intrat în putrefacție (1) Si: alterat, descompus, putred (1), stricat, (liv) putrid1 (1). 2 (Rar; d. ape stătătoare) Clocit. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUTREZIT, -Ă, putreziți, -te, adj. (Despre materii organice) Descompus, devenit putregai; intrat în putrefacție. Miroase a mucegai, a umezeală, a lemne putrezite. BOGZA, Ț. 61. Putrezit de multă vreme Se scufund-acoperișul. COȘBUC, P. II 98. Față de om necăjit, Coajă de lemn putrezit. BELDICEANU, P. 108. ♦ (Despre metale) Distrus de umezeală, de rugină. Se găsesc ș-acum pe rîpe bucăți de armuri zdrobite; Am văzut înșine pinteni de rugină putreziți. ALEXANDRESCU, M. 22.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
putredit, ~ă a vz putrezit
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PUTREZIT adj. 1. v. putred. 2. v. cangrenat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PUTREZIT adj. 1. descompus, putred, (livr.) putrid, (rar) putregăit, (pop.) putregăios, (reg.) zăcut. (O materie organică ~.) 2. (MED.) cangrenat, necrozat, putred, (rar) necrotic. (Țesut ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Putrezit ≠ neputrezit
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
putrezit, putrezităadjectiv
- 1. (Despre materii organice) Descompus, intrat în putrefacție. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: cangrenat descompus necrotic necrozat putred putregăios putregăit putrid zăcut antonime: neputrezit
- Miroase a mucegai, a umezeală, a lemne putrezite. BOGZA, Ț. 61. DLRLC
- Putrezit de multă vreme Se scufund-acoperișul. COȘBUC, P. II 98. DLRLC
- Față de om necăjit, Coajă de lemn putrezit. BELDICEANU, P. 108. DLRLC
- 1.1. (Despre metale) Distrus de umezeală, de rugină. DLRLC
- Se găsesc ș-acum pe rîpe bucăți de armuri zdrobite; Am văzut înșine pinteni de rugină putreziți. ALEXANDRESCU, M. 22. DLRLC
-
-
etimologie:
- putrezi DEX '09 DEX '98