11 definiții pentru pârât (s.m.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÂRÂT, -Ă, pârâți, -te, adj., s. m. și f. (Parte dintr-un proces civil) împotriva căreia este introdusă acțiunea; p. ext. învinuit, acuzat, inculpat. – V. pârî.

PÂRÂT, -Ă, pârâți, -te, adj., s. m. și f. (Parte dintr-un proces civil) împotriva căreia este introdusă acțiunea; p. ext. învinuit, acuzat, inculpat. – V. pârî.

pârât2, ~ă [At: CORESI, EV. 137 / Pl: ~âți, ~e / E: pârî] 1-2 smf, a (Jur) (Persoană) împotriva căreia își îndreaptă reclamantul, în procesul civil, plângerea, cererea Si: reclamat. 3-4 smf, a (Om) învinuit de ceva. 5 a Căruia i se prezintă în mod tendențios faptele, exagerând sau mințind, cu intenția de a provoca sancționarea sa. 6 a Care este bârfit cu intenția de a fi discreditat. 7 a Al cărui secret este dezvăluit de cineva. 8 a Denunțat.

PÂRÂT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre persoane) Împotriva căruia a fost înaintată o pâră. /v. a pârî

PÎRÎT, -Ă, pîrîți, -te, adj. Învinuit, învinovățit; acuzat, inculpat. (Substantivat) Pîrîtul trebuie să se ducă la tîrg, să-și caute avocat. STANCU, D. 258.

pîrît, -ă adj. și s. Care e pîrît (acuzat), chemat în judecată în chestiunĭ civile. V. inculpat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pârât adj. m., s. m., pl. pârâți; adj. f., s. f. pârâ, pl. pârâte

pârât adj. m., s. m., pl. pârâți; adj. f., s. f. pârâtă, pl. pârâte

pârât adj. m., s. m., pl. pârâți; f. sg. pârâtă, pl. pârâte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PÂRÂT s., adj. (JUR.) 1. s. reclamat, (înv.) defendor. 2. s., adj. v. inculpat.

PÎRÎT s., adj. (JUR.) 1. s. reclamat, (înv.) defendor. 2. s., adj. acuzat, inculpat, împricinat, învinuit, (livr.) incriminat, (pop.) pricinaș, (prin Transilv.) pricinat.

Intrare: pârât (s.m.)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pârât
  • pârâtul
  • pârâtu‑
plural
  • pârâți
  • pârâții
genitiv-dativ singular
  • pârât
  • pârâtului
plural
  • pârâți
  • pârâților
vocativ singular
  • pârâtule
  • pârâte
plural
  • pârâților
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pârât, pârâțisubstantiv masculin
pârâ, pârâtesubstantiv feminin
pârât, pârâadjectiv

  • 1. (Parte dintr-un proces civil) împotriva căreia este introdusă acțiunea. DEX '09 DEX '98
    sinonime: defendor
    • format_quote Pîrîtul trebuie să se ducă la tîrg, să-și caute avocat. STANCU, D. 258. DLRLC
etimologie:
  • vezi pârî DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.