opțiuni
  • info

15 definiții pentru părui (de păr)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂRUI1, păruiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. recipr. (Fam.) A (se) bate trăgând(u-se) de păr2; p. gener. a (se) bate. 2. Tranz. (În tăbăcărie) A îndepărta (prin procedee chimice) părul2 de pe pieile crude; a depila. – Păr2 + suf. -ui.

PĂRUI1, păruiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. recipr. (Fam.) A (se) bate trăgând(u-se) de păr2; p. gener. a (se) bate. 2. Tranz. (În tăbăcărie) A îndepărta (prin procedee chimice) părul2 de pe pieile crude; a depila. – Păr2 + suf. -ui.

părui1 [At: LB / Pzi: ~esc / E: păr1 + -ui] 1 vt (Tăb) A îndepărta prin procedee chimice părul de pe pieile crude Si: a depila. 2 vt (Îs) Mașină de păruit Mașină care face operația de îndepărtare a părului de pe piele. 3-4 vtrr (Fam) A (se) trage de păr1 (1) Vz flocăi. 5-6 vtrr A (se) bate trăgându-se de păr1 (1). 7-8 vtrr (Pgn) A (se) bate.

PĂRUI1, păruiesc, vb. IV. 1. Refl. reciproc. A se bate (trăgîndu-se de păr unii pe alții). ◊ (Regional; prin etimologie populară) A se bate cu parul. 2. Tranz. 2. (Tăbăcărie) A îndepărta părul de pe pieile crude prin procedee chimice. (Refl. pas.) Cînd începe a ieși părul din piele... se păruiește, adică se curăță de păr cu cuțitoaia. I. IONESCU, M. 702.

A PĂRUI ~iesc tranz. fam. 1) (piei de animale) A prelucra înlăturând părul sau blana (prin mijloace chimice). 2) A bate trăgând de păr; a flocăi; a târnui. /păr + suf. ~tor

A SE PĂRUI mă ~iesc intranz. A face (concomitent) schimb de bătăi, trăgându-se de păr (unul pe altul); a se flocăi; a se târnui. /păr + suf. ~tor

păruì v. 1. a trage de păr, a smulge părul; 2. a se lua de păr, a se încăiera.

păruĭésc v. tr. (d. păr). Fam. Bat trăgînd de păr. V. refl. Bețiviĭ s’aŭ păruit între eĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

părui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. păruiesc, 3 sg. păruiește, imperf. 1 păruiam; conj. prez. 1 sg. să păruiesc, 3 să păruiască

părui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. păruiesc, imperf. 3 sg. păruia; conj. prez. 3 să păruiască

părui (a (se) bate, a curăța de păr, a bate pari) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. păruiesc, imperf. 3 sg. păruia; conj. prez. 3 sg. și pl. păruiască

părui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. păruiesc, conj. păruiască)

păruesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PĂRUI vb. 1. v. depila. 2. (pop. și fam.) a (se) scărmăna, (pop.) a (se) flocăi, (înv. și reg.) a (se) dăpăra, (reg.) a (se) străfloca, (Olt., Ban. și Transilv.) a (se) drâgla, (prin Mold. și Transilv.) a (se) scutura, (Munt. și Olt.) a (se) smotoci, (fam. fig.) a (se) târnui. (S-au certat și chiar s-au ~.) 3. a (se) ciufuli. (S-au ~ bine, în joacă.)

PĂRUI vb. 1. (TĂBĂCĂRIE) a depila. (A ~ pieile.) 2. (pop. și fam.) a (se) scărmăna, (pop.) a (se) flocăi, (înv. și reg.) a (se) dăpăra, (reg.) a (se) străfloca, (Olt., Ban. și Transilv.) a (se) drîgla, (prin Mold. și Transilv.) a (se) scutura, (Munt. și Olt.) a (se) smotoci, (fam. fig.) a (se) tîrnui. (S-au certat și chiar s-au ~.) 3. a (se) ciufuli. (S-au ~ bine, în joacă.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

părui, păruiesc I. v. t. a bate II. v. r. a se bate

Intrare: părui (de păr)
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • părui
  • păruire
  • păruit
  • păruitu‑
  • păruind
  • păruindu‑
 singular plural
  • păruiește
  • păruiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • păruiesc
 (să)
  • păruiesc
  • păruiam
  • păruii
  • păruisem
a II-a (tu)
  • păruiești
 (să)
  • păruiești
  • păruiai
  • păruiși
  • păruiseși
a III-a (el, ea)
  • păruiește
 (să)
  • păruiască
  • păruia
  • părui
  • păruise
plural I (noi)
  • păruim
 (să)
  • păruim
  • păruiam
  • păruirăm
  • păruiserăm
  • păruisem
a II-a (voi)
  • păruiți
 (să)
  • păruiți
  • păruiați
  • păruirăți
  • păruiserăți
  • păruiseți
a III-a (ei, ele)
  • păruiesc
 (să)
  • păruiască
  • păruiau
  • păruiră
  • păruiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

părui, păruiescverb

etimologie:
  • Păr + sufix -ui. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.