opțiuni

4 definiții pentru pătui (vb.)

Explicative DEX

pătui2 vt [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 175v/18 / Pzi: ~esc / E: pat1 + -ui] 1 (Înv) A tortura. 2 (Sst) A necăji.

pătui3 vt [At: ARVINTE, TERM. 159 / Pzi: ~esc / E: cf pat1] (Mol; Buc; c. i. lemne) A așeza în stivă.

pătuĭésc v. tr. (cp. cu pat 2 și lat. patibulum, spînzurătoare, orĭ cu pat 1, adică „patu de tortură”). Dos. Torturez.

Regionalisme / arhaisme

pătui2, pătuiesc, vb. IV (reg.; despre lemne) a așeza, a aranja, a potrivi, a stivui.

Intrare: pătui (vb.)
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pătui
  • pătuire
  • pătuit
  • pătuitu‑
  • pătuind
  • pătuindu‑
 singular plural
  • pătuiește
  • pătuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pătuiesc
 (să)
  • pătuiesc
  • pătuiam
  • pătuii
  • pătuisem
a II-a (tu)
  • pătuiești
 (să)
  • pătuiești
  • pătuiai
  • pătuiși
  • pătuiseși
a III-a (el, ea)
  • pătuiește
 (să)
  • pătuiască
  • pătuia
  • pătui
  • pătuise
plural I (noi)
  • pătuim
 (să)
  • pătuim
  • pătuiam
  • pătuirăm
  • pătuiserăm
  • pătuisem
a II-a (voi)
  • pătuiți
 (să)
  • pătuiți
  • pătuiați
  • pătuirăți
  • pătuiserăți
  • pătuiseți
a III-a (ei, ele)
  • pătuiesc
 (să)
  • pătuiască
  • pătuiau
  • pătuiră
  • pătuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)