23 de definiții pentru recreație (odihnă)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RECREAȚIE1, recreații, s. f. Faptul de a se recrea1; odihnă, destindere după o muncă încordată. ♦ Scurtă pauză între orele de curs, destinată recreerii și jocului elevilor; pauză. [Pr.: -cre-a-.Var.: (înv.) recreațiune s. f.] – Din fr. recreation, lat. recreatio, -onis.

recreație1 sf [At: CARTE TREB. II, 274/8 / P: ~cre-a~ / V: (îvp) ~cra~, regra~, ricria~, (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: lat recreatio, -onis, ger Rekreation, fr récréation] 1 Destindere (după un efort susținut) Si: recreare1 (1), reconfortare (1). 2 (Pex) Distracție (1). 3 Timp destinat recreării1 (1) elevilor între orele de curs Si: pauză.

RECREAȚIE1, recreații, s. f. Faptul de a se recrea1; odihnă, destindere după o muncă încordată. ♦ Scurtă pauză între orele de curs, destinată recreării și jocului elevilor; pauză. [Pr.: -cre-a-.Var.: (înv.) recreațiune s. f.] – Din fr. recreation, lat. recreatio, -onis.

RECREAȚIE, recreații, s. f. 1. Faptul de a se recrea; odihnă după o muncă încordată; recreare. Apoi deodată, în timpul unei recreații, începea să îmbrățișeze pe camaradele ei de clasă. VLAHUȚĂ, O. A. III 37. ♦ Timp destinat recreării elevilor între orele de curs; pauză. Luam parte la jocurile camarazilor mei cînd suna ora de recreație. GHICA, S. 74. 2. Destindere; desfătare. (Atestat în forma recreațiune) Singura lui recreațiune era poezia. NEGRUZZI, S. I 333. – Pronunțat: -cre-a-. – Variantă: (învechit) recreațiune (ODOBESCU, S. III 37) s. f.

RECREAȚIE s.f. Faptul de a (se) recrea1; recreare; odihnă după un efort susținut; destindere. ♦ Pauză între două ore de curs în școli. [Gen. -iei, var. recreațiune s.f. / cf. fr. récréation, lat. recreatio].

RECREAȚIE s. f. 1. faptul de a (se) recrea1; odihnă după un efort susținut; destindere. 2. pauză între două ore de curs în școli, facultăți etc. (< fr. récréation, lat. recreatio)

RECREAȚIE ~i f. 1) Întrerupere pe un timp oarecare a unei activități; odihnă; pauză; răgaz; repaus. 2) Pauză între lecții la școală. Elevii au ieșit în ~. [Sil. -cre-a-] /<fr. récréation, lat. recreato, ~onis

RECREAȚIUNE s. f. v. recreație1.

RECREAȚIUNE s.f. v. recreație.

recreați(un)e f. 1. exercițiu plăcut ce odihnește de o muncă: copiii trebuie să iea recreațiuni scurte și dese; 2. timp acordat acestui repaos.

*recreațiúne f. (lat. recreátio, -ónis. V. creațiune). Repaus (odihnă) pin care prinzĭ puterĭ: a da recreațiune elevilor. Timpu acordat acestuĭ repaus: eleviĭ îs la (saŭ în) recreațiune. Lucru care te recreĭază (care-țĭ place mult): acest cîntec e o recreațiune. – Și -áție și -áre.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

recreație (desp. re-cre-a-ți-e) s. f., art. recreația (desp. -ți-a), g.-d. art. recreației; pl. recreații, art. recreațiile (desp. -ți-i-)

recreație (re-cre-a-ți-e) s. f., art. recreația (-ți-a), g.-d. art. recreației; pl. recreații, art. recreațiile (-ți-i-)

recreație (odihnă, creare din nou) s. f. (sil. -cre-) creație

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RECREAȚIE s. 1. reconfortare, recreare. (~ cuiva în concediu.) 2. pauză. (Elevii ies în ~.)

RECREAȚIE s. 1. reconfortare, recreare. (~ cuiva în concediu.) 2. pauză. (Elevii ies în ~.)

Intrare: recreație (odihnă)
recreație substantiv feminin
  • silabație: re-cre-a-ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • recreație
  • recreația
plural
  • recreații
  • recreațiile
genitiv-dativ singular
  • recreații
  • recreației
plural
  • recreații
  • recreațiilor
vocativ singular
plural
recreațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • recreațiune
  • recreațiunea
plural
  • recreațiuni
  • recreațiunile
genitiv-dativ singular
  • recreațiuni
  • recreațiunii
plural
  • recreațiuni
  • recreațiunilor
vocativ singular
plural
ricriație
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
regrație
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
recrație
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

recreație, recreațiisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a se recrea; odihnă, destindere după o muncă încordată; recreere. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Apoi deodată, în timpul unei recreații, începea să îmbrățișeze pe camaradele ei de clasă. VLAHUȚĂ, O. A. III 37. DLRLC
    • format_quote Singura lui recreațiune era poezia. NEGRUZZI, S. I 333. DLRLC
    • 1.1. Scurtă pauză între orele de curs, destinată recreerii și jocului elevilor. DEX '09 DLRLC DN
      sinonime: pauză
      • format_quote Luam parte la jocurile camarazilor mei cînd suna ora de recreație. GHICA, S. 74. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.