11 definiții pentru relega

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RELEGA, releg, vb. I. Tranz. (Înv.) A surghiuni, a izgoni; a expulza. – Din fr. reléguer, lat., it. relegare.

RELEGA, releg, vb. I. Tranz. (Înv.) A surghiuni, a izgoni; a expulza. – Din fr. reléguer, lat., it. relegare.

relega1 vt [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 148 / Pzi: releg / E: fr reléguer, lat relegare] 1 (Liv) A izgoni. 2 (Liv) A exila (1). 3 (Rar) A plasa.

relega2 vt [At: BARIȚIU, P. A. III, 76 / Pzi: releg / E: lat relegare] (înv) relua (5).

RELEGA, releg, vb. I. Tranz. (Franțuzism învechit) A expulza, a surghiuni, a izgoni. (Fig.) Stai... cu mîinile pe piept în catacombele triste, unde creștinismul te-a relegat. ANGHEL-IOSIF, C. L. 217. Levante devine figura din primul plan al poemei și Calavryta este relegată tocmai în cel de al treilea. MACEDONSKI, O. IV 73.

RELEGA vb. I. tr. (Liv.) 1. A interna într-o colonie penitenciară; a surghiuni, a expulza. 2. A plasa, a așeza. [< fr. reléguer].

RELEGA vb. tr. 1. a interna într-o colonie penitenciară; a surghiuni, a expulza. 2. a plasa, a așeza. (< fr. reléguer, lat., it. relegare)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

relega (a ~) (a expulza) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. releg, 2 sg. relegi, 3 rele; conj. prez. 1 sg. să releg, 3 să relege

relega (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 rele

relega vb., ind. prez. 1 sg. releg, 3 sg. și pl. rele

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RELEGA vb. v. alunga, exila, expulza, goni, izgoni, ostraciza, proscrie, surghiuni.

relega vb. v. ALUNGA. EXILA. EXPULZA. GONI. IZGONI. OSTRACIZA. PROSCRIE. SURGHIUNI.

Intrare: relega
verb (VT13)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • relega
  • relegare
  • relegat
  • relegatu‑
  • relegând
  • relegându‑
singular plural
  • rele
  • relegați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • releg
(să)
  • releg
  • relegam
  • relegai
  • relegasem
a II-a (tu)
  • relegi
(să)
  • relegi
  • relegai
  • relegași
  • relegaseși
a III-a (el, ea)
  • rele
(să)
  • relege
  • relega
  • relegă
  • relegase
plural I (noi)
  • relegăm
(să)
  • relegăm
  • relegam
  • relegarăm
  • relegaserăm
  • relegasem
a II-a (voi)
  • relegați
(să)
  • relegați
  • relegați
  • relegarăți
  • relegaserăți
  • relegaseți
a III-a (ei, ele)
  • rele
(să)
  • relege
  • relegau
  • relega
  • relegaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

relega, relegverb

  • 1. învechit Expulza, izgoni, surghiuni. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote figurat Stai... cu mîinile pe piept în catacombele triste, unde creștinismul te-a relegat. ANGHEL-IOSIF, C. L. 217. DLRLC
    • format_quote Levante devine figura din primul plan al poemei și Calavryta este relegată tocmai în cel de al treilea. MACEDONSKI, O. IV 73. DLRLC
    • 1.1. livresc A interna într-o colonie penitenciară. DN
  • 2. livresc Așeza, plasa. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.