opțiuni
  • info

9 definiții pentru renegare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RENEGARE, renegări, s. f. Faptul de a renega. – V. renega.

RENEGARE, renegări, s. f. Faptul de a renega. – V. renega.

renegare sf [At: DDRF / Pl: ~gări / E: renega] Tăgăduire.

RENEGARE, renegări, s. f. Faptul de a renega.

RENEGARE s.f. Faptul de a renega. [< renega].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

renegare s. f., g.-d. art. renegării; pl. renegări

renegare s. f., g.-d. art. renegării; pl. renegări

renegare s. f. negare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RENEGARE s. 1. v. contestare. 2. v. abjurare. 3. v. repudiere.

RENEGARE s. 1. contestare, dezmințire, negare, negație, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire, (înv.) tagă, tăgăduință. (~ celor afirmate de cineva.) 2. abjurare, lepădare. (~ a unei credințe.) 3. repudiere, respingere. (~ soției.)

Intrare: renegare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • renegare
  • renegarea
plural
  • renegări
  • renegările
genitiv-dativ singular
  • renegări
  • renegării
plural
  • renegări
  • renegărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

renegare, renegărisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a renega. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • vezi renega DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.