opțiuni
  • info

11 definiții pentru reputat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REPUTAT, -Ă, reputați, -te, adj. Care se bucură de o reputație bună. ♦ Renumit, faimos, cunoscut, prețuit. – Din fr. réputé.

REPUTAT, -Ă, reputați, -te, adj. Care se bucură de o reputație bună. ♦ Renumit, faimos, cunoscut, prețuit. – Din fr. réputé.

reputat, ~ă a [At: DDRF / Pl: ~ați, ~e / E: reputa cf fr réputé] Care se bucură de o reputație bună Si: renumit (1).

REPUTAT, -Ă, reputați, -te, adj. (Rar) Care se bucură de o reputație bună; renumit, prețuit. Am consultat doi dintre cei mai reputați membri ai baroului. CAMIL PETRESCU, U. N. 38. Veche, reputată firmă, istoricul ei se pierde în noaptea timpurilor. BART, E. 320.

REPUTAT, -Ă adj. (Liv.) Renumit, cu bună reputație; faimos, prețuit. [Cf. fr. réputé].

REPUTAT, -Ă adj. cu bună reputație; renumit, prețuit. (< fr. réputé)

REPUTAT ~tă (~ți, ~te) rar Care se bucură de o anumită reputație; cu renume; vestit; renumit; slăvit. /v. a (se) reputa

reputat a. Jur. considerat: reparațiuni reputate locative.

*reputát, -ă adj. (lat. reputatus. V. de-putat, de-cont). Considerat, privit: om bine reputat. Renumit, stimat: medic reputat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reputat adj. m., pl. reputați; f. sg. reputată, pl. reputate

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REPUTAT adj. 1. v. celebru. 2. v. consacrat.

REPUTAT adj. 1. celebru, faimos, ilustru, mare, renumit, vestit, (înv. și pop.) mărit, numit, (reg.) revestit, (Transilv.) hireș, (înv.) norocit, (grecism înv.) perifan, (fam.) arhicunoscut, (fig.) strălucit, (rar fig.) strălucitor. (Un ~ savant.) 2. consacrat, cunoscut, faimos, notoriu, recunoscut, renumit, vestit. (Un sportiv ~.)

Intrare: reputat
reputat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • reputat
  • reputatul
  • reputatu‑
  • reputată
  • reputata
plural
  • reputați
  • reputații
  • reputate
  • reputatele
genitiv-dativ singular
  • reputat
  • reputatului
  • reputate
  • reputatei
plural
  • reputați
  • reputaților
  • reputate
  • reputatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reputat, reputatăadjectiv

  • 1. Care se bucură de o reputație bună. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Am consultat doi dintre cei mai reputați membri ai baroului. CAMIL PETRESCU, U. N. 38. DLRLC
    • format_quote Veche, reputată firmă, istoricul ei se pierde în noaptea timpurilor. BART, E. 320. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.