9 definiții pentru resemnat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RESEMNAT, -Ă, resemnați, -te, adj. Care se împacă cu o situație grea, care suportă ceva fără împotrivire. ♦ Care exprimă resemnare. [Var.: (înv.) resignat, -ă adj.] – V. resemna.

resemnat, ~ă a [At: BARIȚIU, P. A. II, 604 / V: (înv) ~sign~ / Pl: ~ați, ~e / E: resemna] 1 Care se împacă cu o situație grea, defavorabilă Si: răbdător. 2 Care suportă un rău fără împotrivire Si: răbdător. 3 (D. gesturi, atitudini etc.) Care exprimă resemnare.

RESEMNAT, -Ă, resemnați, -te, adj. Care se împacă cu o situație grea, care suportă un rău fără împotrivire. ♦ Care exprimă resemnare. [Var.: (înv.) resignat, -ă adj.] – V. resemna.

RESEMNAT, -Ă, resemnați, -te, adj. Care se împacă cu o situație grea, care suportă un rău fără împotrivire. Lăsați, spuse resemnat omul. C. PETRESCU, C. V. 130. Resemnată, ca o eroină din romanele ce le citea cu pasiune, trăia fără nici o țintă lămurită. REBREANU, I. 104. Mă întorc iar la mine în sat, sfîrși băirînul resemnat. BART, S. M. 33. ♦ Care exprimă resemnare. Și fără nici o vorbă ne privim... Schimbînd surîsuri... pocăite, resemnate. CAMIL PETRESCU, V. 19. În sufletul tînărului Iuga dăinuia o liniște resemnată. REBREANU, R. II 290.

RESEMNAT, -Ă adj. Care se împacă cu o situație grea. ♦ Care exprimă resemnare. [< resemna].

*resemnát, -ă adj. Plin de resemnare.

RESIGNAT, -Ă adj. v. resemnat.

RESIGNAT, -Ă, resignați, -te, adj. (Franțuzism) Resemnat. Mi-au tras o perdea de pe ochi, să văd și altceva decît traiul de vită la care eram condamnat și la care mă simțeam resignat. C. PETRESCU, R. DR. 123. Privi resignată nucii din livada bătrînească. id, O. P. I 81.

Intrare: resemnat
resemnat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • resemnat
  • resemnatul
  • resemnatu‑
  • resemna
  • resemnata
plural
  • resemnați
  • resemnații
  • resemnate
  • resemnatele
genitiv-dativ singular
  • resemnat
  • resemnatului
  • resemnate
  • resemnatei
plural
  • resemnați
  • resemnaților
  • resemnate
  • resemnatelor
vocativ singular
plural
resignat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • resignat
  • resignatul
  • resignatu‑
  • resigna
  • resignata
plural
  • resignați
  • resignații
  • resignate
  • resignatele
genitiv-dativ singular
  • resignat
  • resignatului
  • resignate
  • resignatei
plural
  • resignați
  • resignaților
  • resignate
  • resignatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

resemnat, resemnaadjectiv

  • 1. Care se împacă cu o situație grea, care suportă ceva fără împotrivire. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Lăsați, spuse resemnat omul. C. PETRESCU, C. V. 130. DLRLC
    • format_quote Resemnată, ca o eroină din romanele ce le citea cu pasiune, trăia fără nici o țintă lămurită. REBREANU, I. 104. DLRLC
    • format_quote Mă întorc iar la mine în sat, sfîrși băirînul resemnat. BART, S. M. 33. DLRLC
    • format_quote Mi-au tras o perdea de pe ochi, să văd și altceva decît traiul de vită la care eram condamnat și la care mă simțeam resignat. C. PETRESCU, R. DR. 123. DLRLC
    • format_quote Privi resignată nucii din livada bătrînească. C. PETRESCU, O. P. I 81. DLRLC
    • 1.1. Care exprimă resemnare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Și fără nici o vorbă ne privim... Schimbînd surîsuri... pocăite, resemnate. CAMIL PETRESCU, V. 19. DLRLC
      • format_quote În sufletul tînărului Iuga dăinuia o liniște resemnată. REBREANU, R. II 290. DLRLC
etimologie:
  • vezi resemna DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.