24 de definiții pentru roade

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ROÁDE, rod, vb. III. 1. Tranz. și intranz. A rupe cu dinții, puțin câte puțin, dintr-un obiect tare (pentru a mânca). ◊ Expr. (Tranz.) A roade (cuiva) urechile = a) a mânca foarte mult, păgubind pe cineva; b) a plictisi (pe cineva) repetând(u-i) mereu același lucru, a-i împuia capul cuiva. 2. Tranz. Fig. (Despre gânduri, sentimente etc.) A chinui, a consuma, a tortura. 3. Tranz. (Reg.) A morfoli ceva în gură. 4. Tranz. și refl. A (se) distruge printr-o acțiune lentă și îndelungată de măcinare, de frecare; a (se) toci, a (se) uza printr-o întrebuințare îndelungată. ◊ Expr. (Tranz.) A roade cuiva pragul = a vizita pe cineva prea des, prea stăruitor. ♦ Tranz. (Despre corpuri tari, aspre, venite în contact cu pielea) A freca pielea (provocând răni). 5. Refl. Fig. (Rar) A se ciopli, a se șlefui; a căpăta maniere, a se civiliza. – Lat. rodere.

roade1 [At: PSALT. 166 / Pzi: rod, (îrg) roz Cj 3: și să roa / E: ml rodere] 1 vt A rupe cu dințiii, cu gura, puțin câte puțin, fărâme dintr-un obiect tare (de obicei dintr-un aliment, pentru a mânca). 2 vt (Îe) A ~ (cuiva) urechile (sau capul) A plictisi (pe cineva) repetându-i mereu același lucru. 3 vt (Îe) A (nu) avea (ceva) de ros A (nu) fi bogat. 4 vt (Îae) A (nu) fi în slujbă. 5 vt (Îe) A ~ litrele A-i plăcea (cuiva) băutura. 6 vt (Îe) A ~ pe cineva ca pe un picior de porc A bate pe cineva la cap. 7 vt (Fig; d. stări sufletești, gânduri, sentimente etc.) A preocupa fără încetare Si: a chinui (4), a consuma (3), a frământa (19), a tortura. 8 vt (Îe) A ~ (pe cineva) la inimă A umple de neliniște, de supărare Si: a chinui (5). 9 vt (Îe) A ~ (pe cineva) la ficați A regreta (ceva). 10 vr (D. oameni) A se dușmăni. 11 vr (Reg; îe) A te ~ cu cineva în gură A te ciorovăi cu cineva. 12 vt A exploata (1). 13 vt A distruge în ascuns Si: a măcina, a submina. 14 vt A morfoli (ceva) în gură fără a fărâmița sau a mânca Si: a mesteca. 15-16 vtr A (se) distruge (un material, un obiect) printr-o acțiune lentă și îndelungată de măcinare, de frecare Si: a (se) rupe (46-47), a (se) uza, (reg) a (se) rumega (6). 17 vt (Îe) A ~ cuiva pragul A vizita pe cineva prea des, prea stăruitor. 18 vt A eroda (1). 19 vt (Mai ales d. încălțăminte) A (se) răni pielea (prin faptul că ceva apasă mereu asupra ei). 20 vr (Fig) A se șlefui. 21 vi (Arg) A învăța mecanic Si: a toci.

ROÁDE, rod, vb. III. 1. Tranz. și intranz. A rupe cu dinții fărâme dintr-un obiect tare (pentru a mânca). ◊ Expr. (Tranz.) A roade (cuiva) urechile = a) a mânca foarte mult, păgubind pe cineva; b) a plictisi (pe cineva) repetând(u-i) mereu același lucru, a-i împuia capul cuiva. 2. Tranz. Fig. (Despre gânduri, sentimente etc.) A chinui, a consuma, a tortura. 3. Tranz. (Reg.) A morfoli ceva în gură. 4. Tranz. și refl. A (se) distruge printr-o acțiune lentă și îndelungată de măcinare, de frecare; a (se) toci, a (se) uza printr-o întrebuințare îndelungată. ◊ Expr. (tranz.) A roade cuiva pragul = a vizita pe cineva prea des, prea stăruitor. ♦ Tranz. (Despre corpuri tari, aspre, venite în contact cu pielea) A freca pielea (provocând răni). 5. Refl. Fig. (Rar) A se ciopli, a se șlefui; a căpăta maniere, a se civiliza. – Lat. rodere.

ROÁDE, rod, vb. III. 1. Tranz. A rupe cu dinții, puțin cîte puțin, mici fărîme dintr-un obiect tare (de obicei dintr-un aliment, pentru a mînca). Să rod pîinea uscată a străinului. DELAVRANCEA, O. II 258. În odaie prin unghere S-a țesut păinjeniș, Și prin cărțile în vravuri Îmblă șoarecii furiș. În această dulce pace Îmi ridic privirea-n pod Și ascult cum învelișul De la cărți ei mi le rod. EMINESCU, O. I 105. De zece zile caii n-au ros decît coaja copacilor. NEGRUZZI, S. I 167. Căprioare, sorioare, sculați în două picioare, Roadeți poala codrului, Să văd matca Oltului. ALECSANDRI, P. P. 291. Cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale.Expr. A roade (cuiva) urechile = a plictisi (pe cineva) repetîndu-i mereu același lucru, revenind mereu asupra aceluiași subiect; a-i împuia cuiva capul. Dară muierea tot nu înceta să-i roadă urechile ca să-i prăpădească [pe copii]. SBIERA, P. 169. Aista-i groful cel vestit despre care-mi rodea urechile cucoana Gahița? ALECSANDRI, T. 1036. ◊ Intranz. Cariu-n grindă s-aude-acum rozînd. COȘBUC, P. II 51. Ospătînd la masă... rodeam la un picioruț de rață. SBIERA, P. 80. Tremură popa să moară Cu prescura subsuoară; Ar muri și nu se-ndură, C-ar mai roade la prescură. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 468. 2. Tranz. Fig. (Despre gînduri, sentimente, stări sufletești) A preocupa fără încetare, a frămînta, producînd suferințe, chinuind, torturînd. Pe Titu Herdelea îl rodea de mult o întrebare. REBREANU, R. I 80. Își ascundea gelozia care începuse s-o roadă. BART, E. 319. Marcu bea și nu prea bea. Căci amar grija-l rodea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 489. ◊ (Impersonal) Îl rodea să întrebe ce s-a mai întîmplat, dar se sfia. REBREANU, I. 36. ◊ (În legătură cu «inimă», «rărunchi» etc.) Trist și mut, își ascundea chinul sufletesc care-i rodea ca un vierme inima rănită. BART, E. 59. Să ne-nfrățim, noroade! La ce al urii vierme în suflet ne-ar mai roade? NECULUȚĂ, Ț. D. 55. Săracă inimă-ntreagă, Cum o roade-o goangă neagră. HODOȘ, P. P. 70. ◊ Intranz. Ca să alunge gîndul care rodea în el, schimbă altăceva: ce voiam să te rog? C. PETRESCU, Î. II 60. ♦ A distruge în ascuns, a submina. Urîtul și întristarea îi rodeau sănătatea. SADOVEANU, O. I 309. 3. Tranz. A morfoli în gură fără a fărîmița sau a mînca. În cele din urmă el începu să-și roadă mustața cu dinții și să zîmbească în el. SLAVICI, O. I 170. Copilul... rodea o bucată de mănușă de piele. DRĂGHICI, R. 26. Din barbă-și rodea Și se necăjea. TEODORESCU, P. P. 494. 4. Tranz. A distruge (un material) pe încetul printr-o acțiune îndelungată de măcinare, de frecare; a toci, a uza printr-o întrebuințare îndelungată. (Fig.) Anii rod arginților zimții, Copiii cărunțesc și mor părinții. BENIUC, V. 83. ◊ Expr. A roade cuiva pragul = a vizita pe cineva prea des, prea stăruitor. Mă îmbrac repede și pornesc să le rod pragul oamenilor. C. PETRESCU, O. P. I 267. ♦ A freca suprafața pielii de pe un deget, picior etc. (producînd răni, jupuiri). A început a scrîșni și a da dracului o cizmă care-l roade la piciorul stîng. SADOVEANU, O. VI 233. ◊ Refl. I se rosese degetele torcînd la lînă. BOLINTINEANU, O. 377. 5. Refl. Fig. A se șlefui, a se ciopli, a căpăta maniere, a se civiliza. Am hotărît să introduc în provinție obiceiurile din Eș, doar ne-om mai roade puțintel și noi. ALECSANDRI, T. 482. Se vede, a zis bătrînul, că... nu te-ai ros în lume, de nu știi ce grăiești. NEGRUZZI, S. II 235. Îl trimit (pe fiul meu) la domnia-ta, ca să se mai roadă. FILIMON, la TDRG. – Prez. ind. și: roz.

A ROÁDE rod tranz. 1) A face să se roadă. 2) A rupe cu dinții (sau cu altceva) în bucăți mici. ~ unghiile.~ urechile cuiva a plictisi pe cineva (cu întrebări, rugăminți etc.). 3) fig. (despre gânduri, sentimente) A preocupa în mod sistematic și insistent; a nu slăbi nici pentru un moment; a frământa; a măcina. 4) (despre ape, ploi etc.) A deteriora puțin printr-o acțiune sistematică și îndelungată. Ploile dese au ros malurile.~ fundul pantalonilor (sau ~ pantalonii) degeaba a pierde timpul fără nici un folos. ~ cuiva pragul a vizita prea des pe cineva. 5) (despre viermi, insecte etc.) A distruge cu încetul, puțin câte puțin. Carii au ros scrinul. 6) (mai ales despre încălțăminte neajustată) A face să simtă dureri (la picioare); a bate. Mă rod pantofii. 7) fam. (persoane) A necăji, căutând nod în papură. /<lat. rodere

A SE ROÁDE se roáde intranz. A-și pierde integritatea (prin frecare, măcinare etc.). /<lat. roadere

roade v. 1. a rupe sau sfărâma cu dinții, a mânca ceva tare: a roade un os; 2. a strica, a vătăma: rugina roade fierul; 3. fig. a consuma: necazul roade inima; 4. a turmenta: mă roade la inimă de foame; 5. fig. a ciopli: doar ne-om mai roade puțintel și noi AL. [Lat. RODERE].

2) rod (est) și roz (vest), ros, a roáde v. tr. (lat. rodere, it. ródere, pv. roire, rozer, vfr. roure, sp. pg. roer. V. rost). Mănînc, micșorez pin frecare: șoariciĭ rod cărțile, pila roade feru, cizma l-a ros la gleznă. Atac pe cale chimică: rugina roade feru. Fig. Consum, chinuĭesc pin întristare saŭ grijĭ: grija asta-l rodea. Cĭoplesc, civilizez: trăise pintre boĭerĭ și se maĭ rosese. V. refl. Mă civilizez. Mă frec, mă vîntur: te rozĭ de atîta timp pe la bucătărie, și tot nu știĭ să facĭ o cĭorbă. A te roade ceva (la inimă), a te chinui, a nu te lăsa în pace.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

roade (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rod, 2 sg. rozi, 3 sg. roade, imperf. 1 sg. rodeam, perf. s. 1 sg. rosei, 1 pl. roaserăm, m.m.c.p. 1 pl. roseserăm; conj. prez. 1 sg. să rod, 3 să roa; ger. rozând; part. ros

roade (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rod, perf. s. 1 sg. rosei, 1 pl. roaserăm; conj. prez. 3 să roadă; ger. rozând; part. ros

roáde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rod, perf. s. 1 sg. roséi, 1 pl. roáserăm; conj. prez. 3 sg. și pl. roádă; part. ros

roade (ind. prez. 1 sg. rod, conj. roadă)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ROÁDE vb. 1. (reg.) a mezdri. (Un animal care ~ hrana.) 2. a (se) toci, a (se) uza. (Covorul s-a ~.) 3. v. ponosi. 4. a mânca. (Nu-ți mai ~ unghiile!) 5. a (se) distruge, a (se) mânca. (Moliile au ~ haina.) 6. v. ataca. 7. v. eroda. 8. a (se) măcina, a (se) mânca, a (se) săpa, a (se) scobi. (Apa ~ malul.) 9. a bate, a freca, a glodi. (Mă ~ pantofii.)

ROÁDE vb. v. chinui, civiliza, consuma, cultiva, frământa, munci, obseda, persecuta, preocupa, rafina, stila, submina, tortura, urmări.

ROADE vb. 1. (reg.) a mezdri. (Un animal care ~ hrana.) 2. a (se) toci, a (se) uza. (Covorul s-a ~.) 3. a mînca. (Nu-ți mai ~ unghiile.) 4. a (se) distruge, a (se) mînca. (Moliile au ~ haina.) 5. a ataca, a mînca. (Rugina ~ fierul.) 6. (GEOGR., GEOL.) a (se) eroda, a (se) săpa, (reg.) a (se) coptorî, a (se) coptoroși, (fig.) a (se) mînca, a (se) spăla. (Apele ~ solul.) 7. a (se) măcina, a (se) mînca, a (se) săpa, a (se) scobi. (Apa ~ malul.) 8. a bate, a freca, a glodi. (Mă ~ pantofii.)

roade vb. v. CHINUI. CIVILIZA. CONSUMA. CULTIVA. FRĂMÎNTA. MUNCI. OBSEDA. PERSECUTA. PREOCUPA. RAFINA. STILA. SUBMINA. TORTURA. URMĂRI.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

roáde (ród, rós), vb. – A rupe cu dinții, pentru a mînca. – Mr. arod, aroș, aroadere, megl. rod, roș, rǫdiri. Lat. rǒdĕre (Pușcariu 1471; REW 7358), cf. it. rodere, prov. roire, v. fr. roure, sp., port. roer.Der. ros, adj. (mîncat; uzat); rosătură, s. f. (loc ros, rană); rosură, s. f. (roadere, rosătură).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a roade (cuiva) pragul expr. a vizita (pe cineva) prea des / prea stăruitor.

a-l roade (pe cineva) la ficați expr. 1. a simți o durere fizică puternică. 2. (d. griji, necazuri) a frământa (pe cineva), a chinui (pe cineva).

Intrare: roade
verb (VT632)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • roade
  • roadere
  • ros
  • rosu‑
  • rozând
  • rozându‑
singular plural
  • roade
  • roadeți
  • rodeți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rod
  • roz
(să)
  • rod
  • roz
  • rodeam
  • rosei
  • rosesem
a II-a (tu)
  • rozi
(să)
  • rozi
  • rodeai
  • roseși
  • roseseși
a III-a (el, ea)
  • roade
(să)
  • roa
  • roa
  • rodea
  • roase
  • rosese
plural I (noi)
  • roadem
(să)
  • roadem
  • rodeam
  • roaserăm
  • roseserăm
  • rosesem
a II-a (voi)
  • roadeți
(să)
  • roadeți
  • rodeați
  • roaserăți
  • roseserăți
  • roseseți
a III-a (ei, ele)
  • rod
(să)
  • roa
  • roa
  • rodeau
  • roaseră
  • roseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

roade, rodverb

  • 1. tranzitiv intranzitiv A rupe cu dinții, puțin câte puțin, dintr-un obiect tare (pentru a mânca). DEX '09 DLRLC
    • format_quote Să rod pîinea uscată a străinului. DELAVRANCEA, O. II 258. DLRLC
    • format_quote În odaie prin unghere S-a țesut păinjeniș, Și prin cărțile în vravuri Îmblă șoarecii furiș. În această dulce pace Îmi ridic privirea-n pod Și ascult cum învelișul De la cărți ei mi le rod. EMINESCU, O. I 105. DLRLC
    • format_quote De zece zile caii n-au ros decît coaja copacilor. NEGRUZZI, S. I 167. DLRLC
    • format_quote Căprioare, sorioare, sculați în două picioare, Roadeți poala codrului, Să văd matca Oltului. ALECSANDRI, P. P. 291. DLRLC
    • format_quote Cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale. DLRLC
    • format_quote Cariu-n grindă s-aude-acum rozînd. COȘBUC, P. II 51. DLRLC
    • format_quote Ospătînd la masă... rodeam la un picioruț de rață. SBIERA, P. 80. DLRLC
    • format_quote Tremură popa să moară Cu prescura subsuoară; Ar muri și nu se-ndură, C-ar mai roade la prescură. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 468. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A roade (cuiva) urechile = a mânca foarte mult, păgubind pe cineva. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble tranzitiv A roade (cuiva) urechile = a plictisi (pe cineva) repetând(u-i) mereu același lucru, a-i împuia capul cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: plictisi
      • format_quote Dară muierea tot nu înceta să-i roadă urechile ca să-i prăpădească [pe copii]. SBIERA, P. 169. DLRLC
      • format_quote Aista-i groful cel vestit despre care-mi rodea urechile cucoana Gahița? ALECSANDRI, T. 1036. DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat Despre gânduri, sentimente etc.: chinui, consuma, frământa, preocupa, tortura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pe Titu Herdelea îl rodea de mult o întrebare. REBREANU, R. I 80. DLRLC
    • format_quote Își ascundea gelozia care începuse s-o roadă. BART, E. 319. DLRLC
    • format_quote Marcu bea și nu prea bea. Căci amar grija-l rodea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 489. DLRLC
    • format_quote impersonal Îl rodea să întrebe ce s-a mai întîmplat, dar se sfia. REBREANU, I. 36. DLRLC
    • format_quote Trist și mut, își ascundea chinul sufletesc care-i rodea ca un vierme inima rănită. BART, E. 59. DLRLC
    • format_quote Să ne-nfrățim, noroade! La ce al urii vierme în suflet ne-ar mai roade? NECULUȚĂ, Ț. D. 55. DLRLC
    • format_quote Săracă inimă-ntreagă, Cum o roade-o goangă neagră. HODOȘ, P. P. 70. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Ca să alunge gîndul care rodea în el, schimbă altăceva: ce voiam să te rog? C. PETRESCU, Î. II 60. DLRLC
    • 2.1. A distruge în ascuns. DLRLC
      sinonime: submina
      • format_quote Urîtul și întristarea îi rodeau sănătatea. SADOVEANU, O. I 309. DLRLC
  • 3. tranzitiv regional A morfoli ceva în gură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În cele din urmă el începu să-și roadă mustața cu dinții și să zîmbească în el. SLAVICI, O. I 170. DLRLC
    • format_quote Copilul... rodea o bucată de mănușă de piele. DRĂGHICI, R. 26. DLRLC
    • format_quote Din barbă-și rodea Și se necăjea. TEODORESCU, P. P. 494. DLRLC
  • 4. tranzitiv reflexiv A (se) distruge printr-o acțiune lentă și îndelungată de măcinare, de frecare; a (se) toci, a (se) uza printr-o întrebuințare îndelungată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote figurat Anii rod arginților zimții, Copiii cărunțesc și mor părinții. BENIUC, V. 83. DLRLC
    • 4.1. tranzitiv (Despre corpuri tari, aspre, venite în contact cu pielea) A freca pielea (provocând răni). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: freca
      • format_quote A început a scrîșni și a da dracului o cizmă care-l roade la piciorul stîng. SADOVEANU, O. VI 233. DLRLC
      • format_quote reflexiv I se rosese degetele torcînd la lînă. BOLINTINEANU, O. 377. DLRLC
    • chat_bubble tranzitiv A roade cuiva pragul = a vizita pe cineva prea des, prea stăruitor. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Mă îmbrac repede și pornesc să le rod pragul oamenilor. C. PETRESCU, O. P. I 267. DLRLC
  • 5. reflexiv figurat rar A se ciopli, a se șlefui; a căpăta maniere, a se civiliza. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Am hotărît să introduc în provinție obiceiurile din Eș, doar ne-om mai roade puțintel și noi. ALECSANDRI, T. 482. DLRLC
    • format_quote Se vede, a zis bătrînul, că... nu te-ai ros în lume, de nu știi ce grăiești. NEGRUZZI, S. II 235. DLRLC
    • format_quote Îl trimit (pe fiul meu) la domnia-ta, ca să se mai roadă. FILIMON, la TDRG. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.