15 definiții pentru robie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ROBIE, robii, s. f. 1. (În Evul Mediu, în Țara Românească și Moldova) Instituție caracterizată prin dependența totală a unui om față de stăpânul său. ♦ Captivitate, prizonierat. 2. Stare de dependență politică, socială și economică în care sunt ținute o țară, un grup social, un individ. 3. (Pop.) Menținerea unei persoane în temniță; p. ext. închisoare, temniță. – Rob + suf. -ie.

robie sf [At: VARLAAM, C. 273 / Pl: ~ii / E: rob + -ie] 1 Stare, condiție socială de rob (1) Si: sclavie, (îvr) robitură. 2 Robire (1). 3 (Îvp) Prizonierat. 4 (Înv; îe) A face ~ (unei țări) A lua captivi, robi dintr-o țară. 5 Muncă (fizică sau intelectuală) grea. 6 Viață ca de rob (1). 7 Stare de dependență politică, socială și economică în care este menținută o țară, o clasă socială etc. Si: asuprire (5), exploatare (5). 8 (Îvr) Cucerire (2). 9 (Pop) Stare a unei persoane întemnițate Si: (Mar) robșag. 10 (Pex) Temniță. 11 (Fig) Subjugare, dependență a unei persoane față de un sentiment, o pasiune, o preocupare etc. Si: dominație (1), robire (4).

ROBIE, robii, s. f. 1. Stare, condiție socială de rob (1). 2. Stare de dependență politică, socială și economică în care sunt ținute o țară, un grup social, un individ. 3. (Pop.) Menținerea unei persoane în temniță; p. ext. închisoare, temniță. – Rob + suf. -ie.

ROBIE, (rar) robii, s. f. 1. Stare, condiție socială de rob (v. sclavie), de iobag (v. iobăgie, șerbie) sau de captiv. Luau turcii pe atunci fete și muieri în robie. STANCU, D. 11. Șerbi ai pămîntului, pribegiți ca să scape de robie. C. PETRESCU, A. R. 55. Robia este o consecuență (= consecință) neapărată a sistemii de clacă, ea totdeauna a însoțit-o sau a venit îndată după dînsa. BĂLCESCU, O. I 137. ♦ Fig. Dominație. Bunurile spirituale eliberează pe tînăr de robia instinctelor și deschid orizont larg generozității. SADOVEANU, E. 47. 2. Stare de dependență politică, socială și economică în care este ținută o țară, o clasă socială, un individ. Curata voie bună și sfînta bucurie Din lanțul de robie nu pot să mai învie. ARGHEZI, V. 119. Vouă ce vă rămîne?... Robia viața toată, lacrimi pe-o neagră pîne. EMINESCU, O. I 60. Viața și robia nu pot sta-mpreună, Nu e tot d-odată pace și furtună. BOLINTINEANU, O. 58. ◊ (Personificat) Dă-mi tot amarul, toată truda Atîtor patimi fără leacuri, Dă-mi viforul în care urlă Și gem robiile de veacuri. GOGA, P. 7. 3. (Popular) Menținerea unei persoane în temniță; temniță, închisoare. Frunză verde iacă-așa, Temnița-i numai colea: Ce lucru poate să fie Să mă bage în robie Nelegat, nevinovat?... Numai mîndra m-o băgat! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 101.

ROBIE ~i f. 1) Stare de rob; sclavie. Aflat în ~. 2) fig. Situație de dependență totală; sclavie. [G.-D. robiei] /rob + suf. ~ie

robie f. 1. captivitate; 2. servitute, sclavaj.

robíe f. (d. rob. D. rom. vine sîrb. robija, muncă silnică). Servitute, sclavie, captivitate, starea de rob.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

robie s. f., art. robia, g.-d. art. robiei; pl. robii, art. robiile (desp. -bi-i-)

robie s. f., art. robia, g.-d. art. robiei; pl. robii, art. robiile

robie s. f., art. robia, g.-d. art. robiei; pl. robii, art. robiile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ROBIE s. 1. v. sclavie. 2. sclavie, (fig.) lanțuri (pl.). (Aflat în ~ la turci.) 3. v. subjugare. 4. v. captivitate.

ROBIE s. v. arest, captivitate, închisoare, ocnă, penitenciar, prizonierat, pușcărie, temniță.

ROBIE s. 1. aservire, sclavaj, sclavie. (Stare de ~.) 2. sclavie, (fig). lanțuri (pl.). (Aflat în ~.) 3. aservire, înrobire, robire, subjugare, supunere, (fig.) înfeudare, îngenunchere. (~ unui popor străin.) 4. captivitate, sclavie, (livr.) servitute, (rar) sclavaj, (înv.) pradă, robire, robitură, sclavism, șerbie. (~ evreilor în antichitate.)

robie s. v. AREST. CAPTIVITATE. ÎNCHISOARE. OCNĂ. PENITENCIAR. PRIZONIERAT. PUȘCĂRIE. TEMNIȚĂ.

Intrare: robie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • robie
  • robia
plural
  • robii
  • robiile
genitiv-dativ singular
  • robii
  • robiei
plural
  • robii
  • robiilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

robie, robiisubstantiv feminin

  • 1. în Evul Mediu Țara Românească Moldova Instituție caracterizată prin dependența totală a unui om față de stăpânul său. DEX '09
    • format_quote Luau turcii pe atunci fete și muieri în robie. STANCU, D. 11. DLRLC
    • format_quote Șerbi ai pămîntului, pribegiți ca să scape de robie. C. PETRESCU, A. R. 55. DLRLC
    • format_quote Robia este o consecuență (= consecință) neapărată a sistemii de clacă, ea totdeauna a însoțit-o sau a venit îndată după dînsa. BĂLCESCU, O. I 137. DLRLC
    • diferențiere Stare, condiție socială de rob. DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Captivitate, prizonierat. DEX '09
    • 1.2. figurat Dominație. DLRLC
      sinonime: dominație
      • format_quote Bunurile spirituale eliberează pe tînăr de robia instinctelor și deschid orizont larg generozității. SADOVEANU, E. 47. DLRLC
  • 2. Stare de dependență politică, socială și economică în care sunt ținute o țară, un grup social, un individ. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Curata voie bună și sfînta bucurie Din lanțul de robie nu pot să mai învie. ARGHEZI, V. 119. DLRLC
    • format_quote Vouă ce vă rămîne?... Robia viața toată, lacrimi pe-o neagră pîne. EMINESCU, O. I 60. DLRLC
    • format_quote Viața și robia nu pot sta-mpreună, Nu e tot d-odată pace și furtună. BOLINTINEANU, O. 58. DLRLC
    • format_quote personificat Dă-mi tot amarul, toată truda Atîtor patimi fără leacuri, Dă-mi viforul în care urlă Și gem robiile de veacuri. GOGA, P. 7. DLRLC
  • 3. popular Menținerea unei persoane în temniță. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 3.1. prin extensiune Temniță, închisoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Frunză verde iacă-așa, Temnița-i numai colea: Ce lucru poate să fie Să mă bage în robie Nelegat, nevinovat?... Numai mîndra m-o băgat! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 101. DLRLC
etimologie:
  • Rob + sufix -ie. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.