15 definiții pentru roti

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ROTI, rotesc, vb. IV. 1. Refl. A se mișca descriind cercuri. 2. Tranz. A efectua o rotație. ♦ Refl. (Pop.) A dansa mișcându-se în cerc. ◊ Tranz. Rotesc hora. 3. Refl. (Despre ape) A forma ochiuri, vârtejuri. 4. Refl. A se învârti împrejurul cuiva sau a ceva. 5. Refl. Fig. A sta mereu în preajma cuiva, căutând să-i câștige simpatia, bunăvoința. 6. Tranz. A-și plimba ochii, privirea în toate părțile, de jur-împrejur. 7. Tranz. (Adesea fig.) A învârti în aer, deasupra capului o armă, un baston etc. 8. Refl. și tranz. (Despre păsări) A-și desface penele cozii și aripile (în perioada împerecherii); a (se) înfoia. [Var.: (rar) rota vb. I] – Din roată.

roti [At: N. COSTIN, LET. II, 67/2 / V: rota / Pzi: ~tesc / E: roată] 1-2 vrt A (se) învârti. 3-4 vrt (Pop) A dansa mișcându-se în cerc. 5 vr (Fig) A se perinda. 6-7 vrt (Mai ales udp „împrejurul” „în jurul” etc.) A efectua o mișcare de rotație Si: a se învârti. 8-9 vtr A înconjura ceva. 10 vr (Fig) A sta mereu în preajma cuiva (pentru a-i câștiga simpatia, bunăvoința etc.). 11 vt (Îe) (A-și)ochii (sau privirea, căutătura) A-și plimba privirea în toate părțile. 12 vt A învârti în aer (deasupra capului) o armă, un baston etc. 13-14 vrt (D. păsări) A (se) înfoia. 15-16 vrt (D. cocoșii de munte în perioada împerecherii) A scoate sunete caracteristice și a se mișca în cercuri. 17-19 virt (D. ape) A forma cercuri de unde concentrice. 20-22 virt (D. ape) A face vârtejuri. 23 vr (Rar; d. râuri) A-și schimba cursul Si: a coti (10).

ROTI, rotesc, vb. IV. 1. Refl. A se mișca descriind cercuri. 2. Tranz. A efectua o rotație. ♦ Refl. (Pop.) A dansa mișcându-se în cerc. ◊ Tranz. Rotesc hora. 3. Refl. (Despre ape) A forma ochiuri, vârtejuri. 4. Refl. A se învârti împrejurul cuiva sau a ceva. 5. Refl. Fig. A sta mereu în preajma cuiva, căutând să-i câștige simpatia, bunăvoința. 6. Tranz. A-și plimba ochii, privirea în toate părțile, de jur împrejur. 7. Tranz. (Adesea fig.) A învârti în aer, deasupra capului o armă, un baston etc. 8. Refl. și tranz. (Despre păsări) A-și desface penele cozii și aripile (în perioada împerecherii); a (se) înfoia. [Var.: (rar) rota vb. I] – Din roată.

ROTI, rotesc, vb. IV. 1. Refl. A se mișca descriind unul sau mai multe cercuri. Pe sub pîlcurile albe de nouri, sus, în cerul adînc-albastru, se roteau vulturi. SADOVEANU, O. VI 97. Stolul de cocori s-a rotit tot mai aproape de pămînt. C. PETRESCU, R. DR. 192. Paiele din cîmp, de spaimă, În vîrtej acolo prinse, Se rotesc și joacă-mpinse, Se ridică-n sus. COȘBUC, P. II 17. ◊ Intranz. Deasupra lor porumbii vineți roteau voioși. ANGHEL, Î. G. 29. ♦ (Popular; rar) A juca, a dansa mișcîndu-se în cerc. Frunză verde liliac, Bată-l vina de gîndac, C-au mîncat frunza de fag; N-au lăsat să odrăslească, Fetele să se umbrească, Flăcăii să se rotească. SEVASTOS, C. 83. ◊ Tranz. (Complementul e dansul sau fata jucată) Rar le vine feciorilor chef să aducă lăutarul... de mai rotesc cele fete. SEVASTOS, N. 3. Danțul cine-l trage?... – Bun jupîn (cutare) Cu toiag în dreapta, Danțul îmi rotește. TEODORESCU, P. P. 80. ♦ (Despre ape) A forma cercuri de unde concentrice; a produce ochiuri, vîrtejuri. Și apa, unde-au fost căzut, În cercuri se rotește, Și din adînc necunoscut Un mîndru tînăr crește. EMINESCU, O. I 170. ◊ Intranz. Iar prin mîndrul întuneric al pădurii de argint, Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind... Ele sar în bulgări fluizi peste prundul din răstoace, În cuibar rotind de ape, peste care luna zace. EMINESCU, O. I 85. (Fig.) Cum el din cer o auzi, Se stinse cu durere, Iar ceru-ncepe a roti În locul unde piere. EMINESCU, O. I 171. 2. Refl. (Mai ales urmat de determinări introduse prin prep. «împrejurul», «în jurul» etc.) A face o mișcare de rotație în jurul a ceva; a se învîrti. Pămîntul se rotește în jurul soarelui.Ursa-mare se rotea în jurul polului ceresc. DUMITRIU, N. 267. ♦ Fig. A sta mereu în preajma cuiva, căutînd să-i cîștige simpatia sau bunăvoința. Fiul împăratului era mîndru nevoie-mare, fiindcă zîna numai cu dînsul jucă cît ținu hora. Și unde se rotea pe lîngă dînsa și se îngîmfa ca un curcan. ISPIRESCU, L. 311. ♦ (Despre oameni; uneori determinat prin «pe loc») A se întoarce roata, a se răsuci, a se învîrti pe loc. Se rotesc pe loc, fără astîmpăr, într-o panică adevărată. SAHIA, N. 18. Se roti puțin înaintea oglinzii și ieși în balcon. CONTEMPORANUL, IV 390. 3. Tranz. A-și schimba, a-și plimba ochii, privirea în toate părțile, de jur împrejur. Își roti un moment privirea asupra pieții, care era o mare de capete. PAS, Z. IV 39. De-ți roteai pe lanul vieții ochii mari și visători, Nu-ntîlneai decît podoabe, fluturi, pajiște și flori. VLAHUȚĂ, P. 24. Eram un copilandru. Din codri vechi de brad Flămînzii ochi rotindu-i, eu mistuiam pămîntul, Eu răzvrăteam imperii, popoarele cu gîndul. EMINESCU O. I 88. 4. Tranz. (Cu privire la arme sau la obiecte analoge) A învîrti în aer, deasupra capului, înainte de a lovi. Muncitorii roteau bastoanele. PAS, Z. IV 265. ◊ Fig. Albert Kiraly... prădînd și pustiind, își rotește armele fulgerînd prin toată Bulgaria. BĂLCESCU, O. II 51. 5. Refl. (Despre păsări) A-și desface penele din coadă; a se înfoia. Cîntă cucul, se rotește, Ca mîndra cînd se gătește. TEODORESCU, P. P. 346. Pe cea verde moviliță, Se rotește-o păuniță Ș-un păun cu chica scurtă. ALECSANDRI, P. P. 410. ◊ Tranz. (Cu privire la coadă sau la pene) [Păunul] se primbla pe sub ferești rotindu-și coada cea lungă și frumoasă. SBIERA, P. 33.

A ROTI ~esc tranz. 1) A face să se rotească. 2) (frânghii, sârme etc.) A înfășura în formă de roată; a face colac. /Din roată

A SE ROTI mă ~esc intranz. 1) A descrie mișcări circulare; a se rostogoli. 2) fig. A se învârti mereu în căutarea unui profit. /Din roată

rotì v. 1. a învârti în cerc: își rotește fulgerând armele prin toată Bulgaria BĂLC.; 2. a face roată: păunul se rotește; 3. fig. a se fuduli: ca cocoșul se rotește PANN.

ROTA vb. I v. roti.

rotésc v. tr. (d. roată). Învîrtesc pin prejur: a roti ochiĭ pin lume. V. refl. Mă învîrtesc: cînd s’a rotit odată, ĭ-a trîntit pe toțĭ. Îmĭ desfășor coada, vorbind de păunĭ și curcanĭ. Fig. Mă fudulesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

roti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rotesc, 3 sg. rotește, imperf. 1 roteam; conj. prez. 1 sg. să rotesc, 3 să rotească

roti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rotesc, imperf. 3 sg. rotea; conj. prez. 3 să rotească

roti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rotesc, imperf. 3 sg. rotea; conj. prez. 3 sg. și pl. rotească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ROTI vb. 1. v. răsuci. 2. v. rula. 3. v. pivota. 4. (rar) a (se) înfoia. (Își ~ coada.)

ROTI vb. 1. a (se) întoarce, a (se) învîrti, a (se) răsuci, a (se) suci, (reg.) a (se) rotila. (~ cheia în broască.) 2. a învîrti, a răsuci, a suci, (pop.) a sucăli, (reg.) a rotila, a rotocoli, (Transilv.) a tecărui. (A ~ un obiect pentru a-l face sul.) 3. (TEHN.) a pivota. 4. (rar) a (se) înfoia. (Își ~ coada.)

Intrare: roti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • roti
  • rotire
  • rotit
  • rotitu‑
  • rotind
  • rotindu‑
singular plural
  • rotește
  • rotiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rotesc
(să)
  • rotesc
  • roteam
  • rotii
  • rotisem
a II-a (tu)
  • rotești
(să)
  • rotești
  • roteai
  • rotiși
  • rotiseși
a III-a (el, ea)
  • rotește
(să)
  • rotească
  • rotea
  • roti
  • rotise
plural I (noi)
  • rotim
(să)
  • rotim
  • roteam
  • rotirăm
  • rotiserăm
  • rotisem
a II-a (voi)
  • rotiți
(să)
  • rotiți
  • roteați
  • rotirăți
  • rotiserăți
  • rotiseți
a III-a (ei, ele)
  • rotesc
(să)
  • rotească
  • roteau
  • roti
  • rotiseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rota
  • rotare
  • rotat
  • rotatu‑
  • rotând
  • rotându‑
singular plural
  • rotea
  • rotați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • rotez
(să)
  • rotez
  • rotam
  • rotai
  • rotasem
a II-a (tu)
  • rotezi
(să)
  • rotezi
  • rotai
  • rotași
  • rotaseși
a III-a (el, ea)
  • rotea
(să)
  • roteze
  • rota
  • rotă
  • rotase
plural I (noi)
  • rotăm
(să)
  • rotăm
  • rotam
  • rotarăm
  • rotaserăm
  • rotasem
a II-a (voi)
  • rotați
(să)
  • rotați
  • rotați
  • rotarăți
  • rotaserăți
  • rotaseți
a III-a (ei, ele)
  • rotea
(să)
  • roteze
  • rotau
  • rota
  • rotaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

roti, rotescverb

  • 1. reflexiv A se mișca descriind cercuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pe sub pîlcurile albe de nouri, sus, în cerul adînc-albastru, se roteau vulturi. SADOVEANU, O. VI 97. DLRLC
    • format_quote Stolul de cocori s-a rotit tot mai aproape de pămînt. C. PETRESCU, R. DR. 192. DLRLC
    • format_quote Paiele din cîmp, de spaimă, În vîrtej acolo prinse, Se rotesc și joacă-mpinse, Se ridică-n sus. COȘBUC, P. II 17. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Deasupra lor porumbii vineți roteau voioși. ANGHEL, Î. G. 29. DLRLC
  • 2. tranzitiv A efectua o rotație. DEX '98 DEX '09
    • 2.1. reflexiv popular A dansa mișcându-se în cerc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Frunză verde liliac, Bată-l vina de gîndac, C-au mîncat frunza de fag; N-au lăsat să odrăslească, Fetele să se umbrească, Flăcăii să se rotească. SEVASTOS, C. 83. DLRLC
      • format_quote tranzitiv Rotesc hora. DEX '09 DEX '98
      • format_quote tranzitiv Rar le vine feciorilor chef să aducă lăutarul... de mai rotesc cele fete. SEVASTOS, N. 3. DLRLC
      • format_quote tranzitiv Danțul cine-l trage?... – Bun jupîn (cutare) Cu toiag în dreapta, Danțul îmi rotește. TEODORESCU, P. P. 80. DLRLC
  • 3. reflexiv (Despre ape) A forma ochiuri, vârtejuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Și apa, unde-au fost căzut, În cercuri se rotește, Și din adînc necunoscut Un mîndru tînăr crește. EMINESCU, O. I 170. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Iar prin mîndrul întuneric al pădurii de argint, Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind... Ele sar în bulgări fluizi peste prundul din răstoace, În cuibar rotind de ape, peste care luna zace. EMINESCU, O. I 85. DLRLC
    • format_quote intranzitiv figurat Cum el din cer o auzi, Se stinse cu durere, Iar ceru-ncepe a roti În locul unde piere. EMINESCU, O. I 171. DLRLC
  • 4. reflexiv A se învârti împrejurul cuiva sau a ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: învârti
    • format_quote Pământul se rotește în jurul Soarelui. DLRLC
    • format_quote Ursa-mare se rotea în jurul polului ceresc. DUMITRIU, N. 267. DLRLC
  • 5. reflexiv figurat A sta mereu în preajma cuiva, căutând să-i câștige simpatia, bunăvoința. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Fiul împăratului era mîndru nevoie-mare, fiindcă zîna numai cu dînsul jucă cît ținu hora. Și unde se rotea pe lîngă dînsa și se îngîmfa ca un curcan. ISPIRESCU, L. 311. DLRLC
    • 5.1. (Despre oameni; uneori determinat prin «pe loc») A se întoarce roată, a se răsuci, a se învârti pe loc. DLRLC
      sinonime: răsuci
      • format_quote Se rotesc pe loc, fără astîmpăr, într-o panică adevărată. SAHIA, N. 18. DLRLC
      • format_quote Se roti puțin înaintea oglinzii și ieși în balcon. CONTEMPORANUL, IV 390. DLRLC
  • 6. tranzitiv A-și plimba ochii, privirea în toate părțile, de jur-împrejur. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Își roti un moment privirea asupra pieții, care era o mare de capete. PAS, Z. IV 39. DLRLC
    • format_quote De-ți roteai pe lanul vieții ochii mari și visători, Nu-ntîlneai decît podoabe, fluturi, pajiște și flori. VLAHUȚĂ, P. 24. DLRLC
    • format_quote Eram un copilandru. Din codri vechi de brad Flămînzii ochi rotindu-i, eu mistuiam pămîntul, Eu răzvrăteam imperii, popoarele cu gîndul. EMINESCU O. I 88. DLRLC
  • 7. tranzitiv adesea figurat A învârti în aer, deasupra capului o armă, un baston etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Muncitorii roteau bastoanele. PAS, Z. IV 265. DLRLC
    • format_quote figurat Albert Kiraly... prădînd și pustiind, își rotește armele fulgerînd prin toată Bulgaria. BĂLCESCU, O. II 51. DLRLC
  • 8. reflexiv tranzitiv (Despre păsări) A-și desface penele cozii și aripile (în perioada împerecherii); a (se) înfoia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: înfoia
    • format_quote Cîntă cucul, se rotește, Ca mîndra cînd se gătește. TEODORESCU, P. P. 346. DLRLC
    • format_quote Pe cea verde moviliță, Se rotește-o păuniță Ș-un păun cu chica scurtă. ALECSANDRI, P. P. 410. DLRLC
    • format_quote [Păunul] se primbla pe sub ferești rotindu-și coada cea lungă și frumoasă. SBIERA, P. 33. DLRLC
etimologie:
  • roată DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.