3 definiții pentru rustifica
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
rustifica vt [At: DN3 / Pzi: rustific / E: rust(ic) + -ifica] 1 A da un caracter brut, neprelucrat. 2 A trăi la țară.
RUSTIFICA vb. I. tr., intr. A rustica. [P.i. rustific. / < rust(ic) + -ifica].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
rustifica vb., ind. prez. 1 sg. rustific, 3 sg. și pl. rustifică
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: rustifica
verb (VT14) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
rustifica, rustificverb
- 1. Rustica. DNsinonime: rustica
etimologie:
- rust(ic) + -ifica DN