6 definiții pentru rărime

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

rărime sf [At: ȘINCAI, HR. I, 269/14 / Pl: (rar) ~mi / E: rar + -ime] 1-10 (Îrg) Caracterul a ceea ce este rar (1-4, 5, 7, 9-12). 11 (Reg) Rariște (1). 12 (Reg) Strungăreață.

RĂRIME s. f. (Rar) Faptul de a fi rar. În anii ploioși și la rărime [păpușoiul] dă un fel de ramuri. PAMFILE, A. R. 87.

RĂRIME s. f. (Rar) Stare a ceea ce este rar. – Din rar + suf. -ime.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂRIME s. v. rariște, răritură.

Intrare: rărime
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rărime
  • rărimea
plural
genitiv-dativ singular
  • rărimi
  • rărimii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

rărimesubstantiv feminin

  • 1. rar Faptul de a fi rar. DLRLC
    • format_quote În anii ploioși și la rărime [păpușoiul] dă un fel de ramuri. PAMFILE, A. R. 87. DLRLC
etimologie:
  • rar + sufix -ime. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.