opțiuni
  • info

8 definiții pentru răspândire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂSPÂNDIRE, răspândiri, s. f. Acțiunea de a (se) răspândi și rezultatul ei. – V. răspândi.

RĂSPÂNDIRE, răspândiri, s. f. Acțiunea de a (se) răspândi și rezultatul ei. – V. răspândi.

răspândire sf [At: DICȚ. / Pl: ~ri / E: răspândi] 1 Răzlețire (1). 2 Împrăștiere. 3 Propagare. 4 Extindere (1) (în spațiu).

RĂSPÎNDIRE, răspîndiri, s. f. Acțiunea de a (se) răspîndi și rezultatul ei. 1. Degajare, radiație, împrăștiere. 2. Propagare, difuzare. Răspîndirea culturii. 3. Întindere. [Cuvîntul «arbore»] împarte sfera de răspîndire cu «copac», cu «pom», iar în Transilvania și cu «lemn». GRAUR, F. L. 19.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răspândire s. f., g.-d. art. răspândirii; pl. răspândiri

răspândire s. f., g.-d. art. răspândirii; pl. răspândiri

răspândire s. f., g.-d. art. răspândirii; pl. răspândiri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂSPÂNDIRE s. 1. v. împrăștiere. 2. împrăștiere, prefirare, presărare, presărat, răsfirare, risipire. (~ nisipului pe alee.) 3. v. difuzare. 4. difuzare, împrăștiere, revărsare. (~ luminii în toate ungherele.) 5. difuzare, propagare, transmitere, (fig., peior.) trâmbițare. (~ unei știri.) 6. împrăștiere, propagare, (livr.) diseminare, (pop.) lățire. (~ unor zvonuri mincinoase.) 7. popularizare, propagare, propovăduire, (astăzi rar) vulgarizare, (înv.) poporanizare, propagație. (~ unor cunoștințe.) 8. (BIS.) predicare, propagare, propovăduire, (înv.) mărturisire, mărturisitură. (~ unei credințe.) 9. degajare, emanare, emanație, emisiune, exalare, exalație, împrăștiere, (înv.) răsfugare. (~ de gaze de la sobă.)

RĂSPÎNDIRE s. 1. dispersare, dispersie, împrăștiere, răsfirare, răzlețire, risipire, (înv.) risipă. (~ mulțimii.) 2. împrăștiere, prefirare, presărare, presărat, răsfirare, risipire. (~ nisipului pe alee.) 3. difuzare, împrăștiere, propagare. (~ unor radiații.) 4. difuzare, împrăștiere, revărsare. (~ luminii în toate ungherele.) 5. difuzare, propagare, transmitere. (~ unei știri.) 6. împrăștiere, propagare, (livr.) diseminare, (pop.) lățire. (~ unor zvonuri mincinoase.) 7. popularizare, propagare, propovăduire, (astăzi rar) vulgarizare, (înv.) poporanizare, propagație. (~ unor cunoștințe.) 8. (BIS.) predicare, propagare, propovăduire, (înv.) mărturisire, mărturisitură. (~ unei credințe.) 9. degajare, emanare, emanație, emisiune, exalare, exalație, împrăștiere, (înv.) răsfugare. (~ de gaze de la sobă.)

Intrare: răspândire
răspândire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răspândire
  • răspândirea
plural
  • răspândiri
  • răspândirile
genitiv-dativ singular
  • răspândiri
  • răspândirii
plural
  • răspândiri
  • răspândirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răspândire, răspândirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) răspândi și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Degajare, radiație, împrăștiere. DLRLC
      sinonime: degajare radiație împrăștiere
    • 1.2. Difuzare, propagare. DLRLC
      sinonime: difuzare propagare
      • format_quote Răspândirea culturii. DLRLC
    • 1.3. Întindere. DLRLC
      sinonime: întindere
      • format_quote [Cuvântul «arbore»] împarte sfera de răspîndire cu «copac», cu «pom», iar în Transilvania și cu «lemn». GRAUR, F. L. 19. DLRLC
etimologie:
  • vezi răspândi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.