15 definiții pentru răsturnare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂSTURNARE, răsturnări, s. f. Acțiunea de a (se) răsturna și rezultatul ei; doborâre. ♦ Fig. Înlăturare. – V. răsturna.

RĂSTURNARE, răsturnări, s. f. Acțiunea de a (se) răsturna și rezultatul ei; doborâre. ♦ Fig. Înlăturare. – V. răsturna.

răsturnare sf [At: DRLU / Pl: ~nări / E: răsturna] 1 Întoarcere a unui obiect într-o parte (sau cu susul în jos). 2 Doborâre (1). 3 Vărsare a conținutului unui recipient, prin întoarcerea acestuia cu fundul în sus. 4 (Fig) Schimbare radicală a unei situații Si: modificare. 5 Înlăturare dintr-o poziție forte sau dintr-o funcție de conducere.

RĂSTURNARE, răsturnări, s. f. Acțiunea de a (se) răsturna; doborîre; fig. înlăturare. O dată cu răsturnarea totală a stărilor de lucruri de ieri, vine vremea și acestui muncitor împilat. SADOVEANU, E. 25.

răsturnare f. 1. acțiunea de a (se) răsturna; 2. starea celui răsturnat; 3. fig. turburare, dezordine.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răsturnare s. f., g.-d. art. răsturnării; pl. răsturnări

răsturnare s. f., g.-d. art. răsturnării; pl. răsturnări

răsturnare s. f., g.-d. art. răsturnării; pl. răsturnări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂSTURNARE s. v. anulare, infirmare, înlăturare, metamorfozare, metamorfoză, modificare, prefacere, preschimbare, schimbare, transformare.

RĂSTURNARE s. 1. întoarcere, întors. (~ mămăligii pe taler.) 2. v. vărsare. 3. v. doborâre. 4. v. cădere. 5. v. inversare.

RĂSTURNARE s. 1. întoarcere, întors. (~ mămăligii.) 2. vărsare. (~ paharului cu vin.) 3. culcare, dărîmare, doborîre, lungire, prăbușire, prăvălire, trîntire, (înv.) răsturnătură. (~ cuiva la pămînt cu o lovitură.) 4. cădere, dărîmare, năruire, picare, prăbușire, prăvălire. (~ lui la pămînt in urma loviturii primite.) 5. intervertire, inversare, inversiune. (~ a ordinii cuvintelor într-un enunț.)

răsturnare s. v. ANULARE. INFIRMARE. ÎNLĂTURARE. METAMORFOZARE. METAMORFOZĂ. MODIFICARE. PREFACERE. PRESCHIMBARE. SCHIMBARE. TRANSFORMARE.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

RĂSTURNARE figură acrobatică realizată prin schimbarea rapidă a direcției cu 180° prin trecere pe spate în limită de viteză, aparatul ușor cabrat executând un semitonou, rămânând pe spate 1-2 secunde, după care intră în limită de viteză și cade în picaj. Răsturnarea este oarecum inversă immelmannului.

răsturnare, schimbarea ordinii sunetelor aparținând unui interval sau acord*. R. intervalelor se poate produce atât în cadrul unei octave* cât și în cadrul dublei octave în cazul intervalelor simple. Intervalele compuse pot fi răsturnate numai în cadrul dublei octave. Prin r., intervalele își schimbă calitatea: cele mici devin mari, cele mari devin mici, cele micșorate* devin mărite* iar cele mărite devin micșorate. Doar cele perfecte își păstrează calitatea. Suma cifrelor corespunzătoare mărimii cantitative a intervalului dat și a celui în r. este egală cu 9. V. contrapunct răsturnabil. R. acordurilor se realizează prin trecerea la octava superioară a notei fundamentale*, la baza acordului rămânând terța*. Aceasta se numește r. I. Continuând procesul de r., trecând terța la octava superioară, la baza acordului rămâne cvinta*. Aceasta se numește r. a II-a. Dacă acordul este de 4 sunete se poate trece cvinta la octava superioară, la baza acordului rămânând septima*. Aceasta se numește r. a III-a.

oglindă, răsturnare în ~ v. inversare.

Intrare: răsturnare
răsturnare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răsturnare
  • răsturnarea
plural
  • răsturnări
  • răsturnările
genitiv-dativ singular
  • răsturnări
  • răsturnării
plural
  • răsturnări
  • răsturnărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răsturnare, răsturnărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) răsturna și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: doborâre antonime: instaurare
    • format_quote O dată cu răsturnarea totală a stărilor de lucruri de ieri, vine vremea și acestui muncitor împilat. SADOVEANU, E. 25. DLRLC
etimologie:
  • vezi răsturna DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.