11 definiții pentru răsuflet

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂSUFLET, răsuflete, s. n. (Pop.) Răsuflare. ♦ Repaus scurt. – Răsufla + suf. -et.

RĂSUFLET, răsuflete, s. n. (Pop.) Răsuflare. ♦ Repaus scurt. – Răsufla + suf. -et.

răsuflet sn [At: LEX. MARS. / Pl: ~e / E: răsufla + -et] 1 Respirație (1). 2 (Ccr) Aerul expirat din plămâni. 3 (Îe) Într-un ~ Foarte repede. 4 (Îe) A-și ține ~ul A-și ține răsuflarea (4). 5 (Îe) A-și lua (sau a-și trage) ~ul A-și regăsi respirația după un efort fizic, o emoție puternică etc. 6 (Fig) Putere. 7 Repaus scurt Si: răgaz (2). 8 (Fig) Adiere ușoară.

RĂSUFLET, răsuflete, s. n. 1. Acțiunea de a răsufla; respirație, răsuflare. Lîngă arme parcă doarme cineva N-auzim decît răsufletul. VINTILĂ, O. 11. Hai cu mine; schimbăm două vorbe pe drum, dac-oi mai avea răsuflet. SADOVEANU, P. M. 167. Inima Siminei se zbătea în piept Ca pe mal un păstrăv, și vro două clipe Nu-i venea răsuflet. COȘBUC, P. I 253. ◊ Fig. Cînd și cînd boarea de dinaintea amiezii umfla perdelele ca un răsuflet prelung al acelor mari întinderi. SADOVEANU, N. P. 242. ♦ Repaus scurt. Un răstimp de răsuflet și valurile reîncep. VLAHUȚĂ, la CADE. ♦ (Concretizat) Aerul expirat din plămîni. Respirau repede, obraz lîngă obraz, amestecîndu-și răsufletele. CAMILAR, N. I 91. Și cînd sorb al tău răsuflet în suflarea vieții mele Și cînd inima ne crește de un dor, de-o dulce jele... EMINESCU, O. I 82. 2. Fig. Boare, adiere. Din pămîntul proaspăt stropit, din roadele sătule de seva dulce, din răzoarele cu multicolore flori, se înălța un răsuflet cald, bucolic. C. PETRESCU, S. 178. Grîul în floare, pe lunci se clatin-alene-n bătaia Celui din urmă răsuflet de vînt. COȘBUC, P. II 62.

RĂSUFLET ~e n. Interval scurt de timp între două faze ale unei activități; întrerupere de scurtă durată; scurt răgaz. /a (se) răsufla + suf. ~et

răsuflet n. (poetic) răsuflare: când sorb al tău răsuflet în suflarea vieții mele EM. [Derivat din suflet, cu sensul primitiv de «suflare»].

răsúflet n., pl. e. Rar. Răsuflare: ținîndu-șĭ răsufletu. Răgaz: A spune dintr’un răsuflet (Agrb. Înt. 108), a spune dintr’un suflet, răpede. – Și răsuflu, pl. urĭ. V. dușcă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răsuflet (pop.) (desp. -su-flet) s. n., pl. răsuflete

răsuflet (pop.) (-su-flet) s. n., pl. răsuflete

răsuflet s. n. (sil. -flet), pl. răsuflete

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂSUFLET s. v. răsuflare, respirație, suflare.

răsuflet s. v. RĂSUFLARE. RESPIRAȚIE. SUFLARE.

Intrare: răsuflet
răsuflet substantiv neutru
  • silabație: ră-su-flet info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răsuflet
  • răsufletul
  • răsufletu‑
plural
  • răsuflete
  • răsufletele
genitiv-dativ singular
  • răsuflet
  • răsufletului
plural
  • răsuflete
  • răsufletelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răsuflet, răsufletesubstantiv neutru

  • 1. popular Respirație, răsuflare, suflare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lîngă arme parcă doarme cineva N-auzim decît răsufletul. VINTILĂ, O. 11. DLRLC
    • format_quote Hai cu mine; schimbăm două vorbe pe drum, dac-oi mai avea răsuflet. SADOVEANU, P. M. 167. DLRLC
    • format_quote Inima Siminei se zbătea în piept Ca pe mal un păstrăv, și vro două clipe Nu-i venea răsuflet. COȘBUC, P. I 253. DLRLC
    • format_quote figurat Cînd și cînd boarea de dinaintea amiezii umfla perdelele ca un răsuflet prelung al acelor mari întinderi. SADOVEANU, N. P. 242. DLRLC
    • 1.1. Repaus scurt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Un răstimp de răsuflet și valurile reîncep. VLAHUȚĂ, la CADE. DLRLC
    • 1.2. concretizat Aerul expirat din plămâni. DLRLC
      • format_quote Respirau repede, obraz lîngă obraz, amestecîndu-și răsufletele. CAMILAR, N. I 91. DLRLC
      • format_quote Și cînd sorb al tău răsuflet în suflarea vieții mele Și cînd inima ne crește de un dor, de-o dulce jele... EMINESCU, O. I 82. DLRLC
  • 2. figurat Adiere, boare. DLRLC
    • format_quote Din pămîntul proaspăt stropit, din roadele sătule de seva dulce, din răzoarele cu multicolore flori, se înălța un răsuflet cald, bucolic. C. PETRESCU, S. 178. DLRLC
    • format_quote Grîul în floare, pe lunci se clatin-alene-n bătaia Celui din urmă răsuflet de vînt. COȘBUC, P. II 62. DLRLC
etimologie:
  • Răsufla + sufix -et. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.