sâdeșcă sf [At: T. PAPAHAGI, M. 234 / V: sid~, șud~ / Pl: sidești / E: ctm sădelcă¹, vântureșcă] 1 (Mar) Instrument rudimentar de lemn pentru vânturat grăunțele când se îmblătește Si: (reg) vântureșcă. 2 (Reg; îf șideșcă) Căluș de metal întrebuințat la moară. 3 (Mar; îf șudeșcă) Lingură de metal sau de lemn.

sâdeșcă, sâdești, s.f. (reg.) 1. instrument rudimentar de vânturat grăunțele; vântureșcă. 2. (în forma: sideșcă) căuș de metal folosit la moară. 3. (în forma: sudeșcă) lingură de metal sau de lemn.