SĂPA, sap, vb. I. Tranz. 1. A lucra, a fărâmița cu sapa¹ (sau cu cazmaua) pământul (pentru a însămânța, a prăși etc.). 2. A face cu sapa¹ (sau cu alt instrument) o adâncitură, o groapă, un șanț în pământ. 3. A scoate cu sapa¹ ceva din pământ. 4. A scobi, a tăia în piatră sau în lemn pentru a da materialului o anumită formă sau pentru a grava. ♦ Tranz. și refl. Fig. A lăsa sau a rămâne o urmă adâncă; a (se) întipări, a (se) imprima. 5. (Despre ape, ploi și alte elemente ale naturii) A roade, a mânca, a măcina (surpând); a mina, a dărâma, a nimici. ♦ Tranz. și refl. recipr. Fig. A unelti împotriva cuiva sau unul împotriva altuia, a încerca să(-și) facă rău. – Lat. sappare.

săpa [At: PSALT, 10 / V: (înv) sepa / Pzi: sap, (pop) săp / E: ml sappare] 1 vt(a) (C. i. solul) A tăia și a fărâmița, a afâna, a scobi cu sapa¹ (1), cu o altă unealtă similară sau cu o mașină agricolă specială, în vederea efectuării unor lucrări agricole, îndeosebi în vederea cultivării. 2 vt(a) (Rar; pex) A cultiva pământul. 3 vt(a) (Reg; spc; c. i. plante sau locuri cultivate) A prăși¹. 4 vt(a) (Îvp; c. i. plante) A scoate cu sapa¹ (1) sau cu altă unealtă similară pentru a transplanta, a răsădi, a distruge etc. 5 vt(a) (Îvp; c. i. plante) A tăia rădăcinile din pământ pentru a distruge. 6 vt(a) (C. i. obiecte, substanțe etc. îngropate, formate total sau parțial în pământ) A scoate, a degaja din pământ, a aduce la suprafață dislocând pământul din jur cu sapa¹ (1) sau cu alte instrumente similare, cu mașini speciale Si: a dezgropa (1). 7 vi (Reg) A vâsli. 8 vt(a) (C. i. pământul, rocile etc.) A scoate din locul unde se află (dislocând, sfărâmând) cu ajutorul sapei¹ (1) sau al altor instrumente sau mașini, formând gropi, șanțuri, excavații, fundații etc. Si: (îrg) a scurma (1). 9 vt(a) (Pop; c. i. pământul, țărâna etc.) A scormoni (2). 10 vt(a) (D. porci) A râma. 11 vt(a) (Înv; c. i. construcții, părți de construcții, ziduri etc.) A face o spărtură sau a forța pentru a pătrunde undeva (pentru a jefui, a distruge etc.). 12 vt(a) (Înv; pex) A dărâma. 13 vt(a) (Pex; c. i. gropi, șanțuri, excavații etc.) A realiza prin scoaterea, prin dislocarea unui volum de pământ, de roci etc. cu sapa¹ (1) sau cu alt instrument ori mașină. 14 vt(a) (Îe) A ~ groapa (ori, învechit, groapă, groape) (cuiva sau a ceva) A încerca să facă sau a face un mare rău, a pricinui mari necazuri. 15 vt(a) (Îae; șîe a ~ cuiva mormântul) A întreprinde ceva care provoacă moartea cuiva sau sfârșitul a ceva. 16 vt(a) (C. i. ape, ploi, vânturi etc. c. i. soluri, terenuri) A exercita o acțiune de desprindere și de înlăturare prin transport a unor elemente componente Si: a eroda. 17 vt(a) (D. ape, ploi, vânturi etc.; c. i. soluri, terenuri) A degrada, a distruge printr-o acțiune lentă și îndelungată de frecare, izbire, măcinare. 18 vt(a) (Pex) A surpa (3). 19 vt(a) (D. ape curgătoare; c. i. albia unei ape sau un echivalent al acesteia) A adânci prin eroziune. 20 vt(a) (Fig) A distruge în mod progresiv, lent. 21 vt(a) (C. i. oameni) A încerca sau a izbuti să compromită, să facă să-și piardă poziția, funcția, viața, prestigiul etc. prin uneltiri, mașinații, acțiuni reprobabile Si: a submina. 22 vt(a) (C. i. suprafața unor materiale dure) A modela prin cioplire, tăiere, scobire, prin batere, prin mijloace chimice etc. spre a obține un obiect finit (utilitar sau de artă). 23 vt(a) (Rar; spc) A sculpta (1). 24 vt(a) (C. i. inscripții, ornamente, reprezentări, părți de obiecte sau obiecte cu valoare utilitară ori artistică) A executa prin cioplire, tăiere, scobire într-un material dur cu ajutorul unor instrumente cu vârful ascuțit sau prin mijloace chimice. 25 vt(a) (Spc) A împodobi prin cioplire, tăiere, scobire. 26 vt(a) (Reg; c. i. ouă) A încondeia. 27 vt(a) (Adesea figurat) A lăsa o adâncitură, o urmă în ceva prin apăsare, izbire etc.

SĂPA, sap, vb. I. Tranz. 1. A lucra, a fărâmița cu sapa¹ (sau cu cazmaua) pământul (pentru a însămânța, a prăși etc.). 2. A face cu sapa¹ (sau cu alt instrument) o adâncitură, o groapă, un șanț în pământ. 3. A scoate cu sapa¹ ceva din pământ. 4. A scobi, a tăia în piatră sau în lemn pentru a da materialului o anumită formă sau pentru a grava. ♦ Tranz. și refl. Fig. A lăsa sau a rămâne o urmă adâncă; a (se) întipări, a (se) imprima. 5. (Despre ape, ploi și alte elemente ale naturii) A roade, a mânca, a măcina (surpând); a ruina, a dărâma, a nimici. ♦ Tranz. și refl. recipr. Fig. A unelti împotriva cuiva sau unul împotriva altuia, a încerca să(-și) facă rău. – Lat. sappare.

SĂPA, sap, vb. I. Tranz. 1. A face în pămînt, cu ajutorul sapei sau al altei unelte de săpat, o groapă, o adîncitură, un șanț. Sapă o groapă adîncă de un stat de om, lîngă un izvor unde în fiecare zi pe la amiază venea cerbul de bea apă. CREANGĂ, P. 124. Iar dacă împreună va fi ca să murim, Să nu ne ducă-n triste zidiri de țintirim, Mormîntul să ni-l sape la margine de rîu. EMINESCU, O. I 129. Meșterii grăbea, Sforile-ntindea, Locul măsura, Șanțuri largi săpa Și mereu lucra. ALECSANDRI, P. P. 187. ◊ Expr. A săpa groapa (cuiva) v. groapă. ◊ Fig. Iar pe-o culme-n depărtare Se videa mișcînd la zare Un cal alb, copil de vînt; Coamele-i erau zburlite, Ș-a lui sprintene copite Săpau urme pe pămînt. ALECSANDRI, P. I 50. ◊ Intranz. Săpăm de zor, Dar cu mișcări înăbușite. CAMIL PETRESCU, V. 37. Cari săpau cu cazmalele, cari cărau cu tărăboanțele, cari cu căruțele, cari cu covățile, în sfîrșit lucrau oamenii cu tragere de inimă. CREANGĂ, A. 8. ♦ A scoate cu sapa ceva din pămînt. Tînărul nostru împărat A venit cu securi de argint Să sape această floare din pămînt. SEVASTOS, N. 122. Omul văzînd comoara, s-apucă s-o sape. ȘEZ. I 285. 2. A fărîmița pămîntul cu sapa sau cu cazmaua (pentru a-l afîna) pe o porțiune care urmează să fie însămînțată (v. desțeleni); a fărîmița pămîntul la rădăcina unei plante, pentru a afîna locul și a distruge buruienile (v. prăși). Pînă ce-oi veni eu, să gătească de săpat grădina. SADOVEANU, O. I 341. ◊ (Complementul indică plante) A săpa porumbul. ◊ Intranz. Ieri am săpat mult la flori. DRĂGHICI, R. 83. 3. A scobi, a tăia în piatră sau în lemn, pentru a da materialului o anumită formă sau pentru a grava. Aceste calități le-au avut, mai mult decît oricari alții, artiștii aceia cari au săpat murmurele columnei dacice, precum și basoreliefurile arcului triumfal. ODOBESCU, S. III 75. Pe copaci au săpat slove. CONACHI, P. 88. ♦ Fig. A lăsa o urmă adîncă; a întipări, a imprima. Bravura cu care sărmanele lui haine înfruntaseră trei ierni întregi, săpase urme neșterse pe la coate și pe la încheieturi. BASSARABESCU, S. N. 166. Nu mă judeca după chip. Văd cum nenorocirile au săpat urme adînci și-ntr-al tău. DELAVRANCEA, O. II 185. ◊ Refl. Pe fețele bătrînilor, în ochii lor, s-a săpat o spaimă adîncă. BASSARABESCU, V. 47. 4. (Mai ales despre elementele naturii) A roade, a mînca, a măcina (surpînd). Cîinele de Olt săpase pe dedesubt tot malul. GALACTION, U. I 74. Și timpul, care vecinic clădirile le sapă, Apasă peste turnuri, le pleacă și le crapă. MACEDONSKI, O. I 24. ◊ Fig. Îl săpa mereu tusea, mai ales de cînd primăvara devenise dintr-o dată ploioasă și rece. CAMIL PETRESCU, O. I 589. ◊ Expr. A săpa pe cineva = a unelti împotriva cuiva. Săpa pe director într-ascuns, căutînd să-l scoată din scaun. I. BOTEZ, ȘC. 103. Invidioșii intriganți căutară să-l sape și, după o campanie înverșunată prin grai și presă, reușiră să producă în cercurile înalte un curent defavorabil amicului Manolache. CARAGIALE, O. II 21. – Prez. ind. și: (regional) săp (SEVASTOS, N. 122).

A SĂPA sap tranz. 1) (solul) A lucra cu sapa (hârlețul sau alte unelte agricole). 2) (gropi, șanțuri etc.) A face prin adâncire în pământ și aruncarea lui în afară. 3) (cartofi, morcovi, sfeclă etc.) A scoate din pământ cu sapa (hârlețul sau alte instrumente agricole). 4) (desene, figuri, litere) A grava în piatră, în lemn etc. 5) fig. A face să se întipărească; a imprima. ~ urme adânci. 6) (maluri, dealuri etc.) A deteriora printr-o acțiune îndelungată și sistematică; a distruge treptat; a măcina; a roade. 7) fig. (persoane) A supune pe ascuns unor acțiuni de compromitere. /<lat. sapare

săpà v. 1. a lucra cu sapa: a săpa pământul; 2. a săpa spre a căuta ceva; 3. a face o gaură în pământ: a săpa un puț, o groapă; 4. a grava: a săpa în piatră; 5. fig. a căuta să distrugă: boierii sapă tronul lui Mircea AL. [Tras din sapă; sensul 5 după fr. saper].

sepa v vz săpa

sap, a săpá v. tr. (lat. *sappare, d. sappa, sapă; it. zappare, fr. saper. D. rum. vine rut. sapáti, a săpa. – Pers. I și II sing. sap, sapĭ, în vest și săp., săpĭ, în est). Scurm pămîntu cu sapa saŭ cu alt-ceva, fac groape saŭ șanț cu hîrlețu: a săpa pămîntu la rădăcina unuĭ copac, a săpa o groapă, un puț. Gravez, zgîrîi adînc: a săpa un cuvînt pe peatră. Fig. Uneltesc peirea: dușmaniĭ l-aŭ săpat. (Asta nu e galicizm!). Prov. Cine sapă groapa altuĭa, cade singur într’însa, cine pregătește altuĭa rău, luĭ singur și-l pregătește.

săp V. sap.

săpa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. sap, 2 sg. sapi, 3 sapă; conj. prez. 1 sg. să sap, 3 să sape, imper. 2 sg. afirm. sapă

săpa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. sap, 2 sg. sapi, 3 sapă; conj. prez. 3 să sape

săpa vb., ind. prez. 1 sg. sap, 2 sg. sapi, 3 sg. și pl. sapă; conj. prez. 3 sg. și pl. sape

săpa (ind. prez. 1 sg. sap)

sap (v. săpa)

sap, sapi 2, sape 3 conj.

SĂPA vb. v. fixa, rămâne, scormoni, scurma, submina, uzurpa.

SĂPA vb. 1. v. excava. 2. v. prăși. 3. v. roade. 4. v. eroda. 5. v. sculpta. 6. a imprima, a întipări. (Vremea a ~ brazde adânci pe fruntea lui.)

săpa vb. v. FIXA. RĂMÎNE. SCORMONI. SCURMA. SUBMINA. UZURPA.

SĂPA vb. 1. a excava, a scobi. (A ~ pămîntul.) 2. (AGRIC.) a prăși, (Olt.) a tîrși. (~ la porumb.) 3. a (se) măcina, a (se) mînca, a (se) roade, a (se) scobi. (Apa ~ malul.) 4. (GEOL., GEOGR.) a (se) eroda, a (se) roade, (reg.) a (se) coptorî, a (se) coptoroși, (fig.) a (se) mînca, a (se) spăla. (Apele ~ solul.) 5. a ciopli, a sculpta, a tăia, (rar) a scobi, (Transilv. și Maram.) a sferdi. (A ~ în piatră un bust.) 6. a imprima, a întipări. (Vremea a ~ brazde adînci pe fruntea lui.)

a săpa în jur expr. (int. – d. polițiști) a extinde cercetările la împrejurimile locului în care s-a produs o infracțiune.

sapă mai încolo! expr. pleacă de-aici!

taci și sapă! expr. lasă vorba și muncește!