7 definiții pentru scăpărământ

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

scăpărământ sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (reg) ~minte sf / Pl: ~minte, ~e, ~uri / E: scăpăra1 + -mânt] (Pop; mpl) Scăpărătoare (1).

scăpărăminte sf vz scăpărământ

SCĂPĂRĂMINTE s. f. pl. (Regional) Scăpărătoare.

SCĂPĂRĂMINTE s. n. pl. (Reg.) Scăpărători. – Din scăpăra.

scăpărămínte n. pl. Vest. Amnaru, cremenea și ĭasca. Și f. sing.: trage scăpărămintea (ChN, I, 160).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCĂPĂRĂMÂNT s. v. scăpărătoare.

scăpărămînt s. v. SCĂPĂRĂTOARE.

Intrare: scăpărământ
scăpărământ substantiv neutru
substantiv neutru (N10)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scăpărământ
  • scăpărământul
  • scăpărământu‑
plural
  • scăpărăminte
  • scăpărămintele
genitiv-dativ singular
  • scăpărământ
  • scăpărământului
plural
  • scăpărăminte
  • scăpărămintelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scăpărământ, scăpărămintesubstantiv neutru

etimologie:
  • scăpăra DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.